Recursul declarat de fostul procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, împotriva sentinţei civile nr. 5011 din 19 decembrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost respins joi, 18 martie, de ICCJ ca insuficient timbrat.

O nouă înfrângere în instanță pentru Alina Bica. Bica a mai fost obligată de instanță la plata către Uniunea Naţională a Barourilor din România(UNBR) a sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Hotărârea instanței supreme este definitivă.

Ce pretenții a avut Alina Bica

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20.07.2017, reclamanta Bica Alina Mihaela solicita judecătorilor ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

- anularea în parte a Statutului profesiei de avocat, respectiv a dispozițiilor art. 50, având în vedere încălcarea de către acestea a dispozițiilor art. 41 din Constituția României, dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și a celor din art. 28 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat care în mod implicit stabilesc condițiile exercitării profesiei și ipotezele în care se poate limita dreptul fundamental al persoanei la muncă și la proprietate;

- anularea Deciziei Consiliului UNBR nr. 252/2017 prin care a fost respinsă contestația promovată împotriva Deciziei Baroului Dolj din data de 8 decembrie 2016, prin care s-a dispus suspendarea dreptului reclamantei de exercitare a profesiei.

Alina Bica a formulat o cerere de înscriere în Tabloul Avocaților definitivi ai Baroului Dolj – cu drept de exercitare a profesiei, solicitarea reclamantei fiind aprobată prin hotărârea Consiliului Baroului Dolj din data de 17 martie 2016. Alina Bica solicitase practic transferul de la Baroul București la Baroul Dolj. Ulterior, după transfer, a survenit condamnarea fostei șefe DIICOT la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul Tender.

Baroul Dolj decide la scurt timp suspendarea dreptului Alinei Bica de a exercita profesia de avocat, începând cu data de 08.12.2016 până la pronunțarea unei judecătorești definitive și înscrierea avocatului definitiv Bica Alina Mihaela pe Tabloul avocaților suspendați, începând cu data de 08.12.2016.

Judecătorii au demontat toate cererile fostei șefe DIICOT

Judecătorii au constatat că Alina Bica era, la data emiterii deciziei de suspendare, trimisă în judecată în trei cauze penale, situația în sine fiind de natură să conducă la concluzia că poate aduce atingere prestigiului profesiei de avocat. Persoanele care exercită profesia de avocat trebuie să aibă un profil moral impecabil și o conduită ireproșabil. Atât în exercitarea profesiei, cât și în afara acesteia, probitatea, spiritul de dreptate și onestitatea avocatului fiind condiții ale credibilității avocatului și profesiei, potrivit art. 112 din Statutul profesiei de avocat.

Magistrații nu au luat în considerare nici critica reclamantei Alina Bica în sensul că decizia de suspendare a fost una discreționară, fiindcă nu era singurul avocat din Barou față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată, în concret fiind numeroase cazurile în care avocați în astfel de situații își desfășoară în continuare profesia fără să se fi dispus vreo măsură de suspendare. Curtea a apreciat că această critică nu era întemeiată, Baroul având posibilitatea să aprecieze de la caz la caz, față de gravitatea și impactul faptelor, dacă sunt îndeplinite condițiile art. 50 din Statutul profesiei de avocat și dacă se impune suspendarea dreptului de exercitare a profesiei.

Reguli și principii pentru avocați

O nouă înfrângere în instanță pentru Alina Bica. Magistrații au mai evidențiat faptul că profesia de avocat, ca și alte profesii juridice, este guvernată de anumite reguli și principii care se desprind din normele ce guvernează profesia. Printre acestea și regula potrivit căreia un avocat este obligat să se abțină de la comiterea de fapte antisociale, care ar arunca asupra sa o lumină negativă, făcând ca încrederea care trebuie să existe în acesta și în profesia de avocat să nu rămână intactă.

În concluzie, judecătorii au stabilit că măsura dispusă de Baroul Dolj a fost una legală, fiind prevăzută de dispozițiile statutare reținute în cuprinsul actelor administrative contestate, nu a avut legătură cu încălcarea prezumției de nevinovăție și era justificată, fiind necesar ca până la soluționarea definitivă a cauzelor penale reclamantei să-i fie suspendat dreptul de exercitare a profesiei, pentru a nu pune în pericol prestigiul profesiei, scrie justnews.ro.