Guvernanții lui Florin Cîțu pregătesc o lege care facilitează vânzarea terenurilor agricole străinilor, acuză economistul Adrian Câciu. Coaliția de guvernare pregătește cel mai mare tun imobiliar din istorie, în care s-ar investi peste 10 miliarde de euro. Cunoscutul economist Adrian Câciu vorbește despre distrugerea sectorului agricol autohton, în urma unei inițiative politice care s-ar putea dovedi dezastruoasă, potrivit Capital.

”Se pregătește un tun de proporții. Peste 10 miliarde de euro. Nu mai puțin de 61 de deputați și senatori în frunte cu ministrul Agriculturii Adrian Oros propun ca terenurile agricole să poată fi cumparate de către străini, chiar dacă nu sunt rezidenți în România și chiar dacă sunt doar samsari de terenuri, neavând nici o experiență în agricultură sau intenție de a exploata terenurile agricole.

Nici nu știți ce tun se pregătește. Mai țineți minte când spunea Iohannis că PSD vinde Ardealul ungurilor? Bag seamă că, deși era un fakenews ordinar, chestia asta a dat idei liberalilor în frunte cu ministrul Oros dar și useristilor si udemeristilor. Așa că vor da liber la vânzarea terenurilor agricole către străini. Cine vinde Ardealul?

După ce că vor vânzarea companiilor românești la prețuri de nimic, acum frăția PNL – USR – UDMR s-a gândit să pună pe tavă străinilor terenurile agricole ale României dând liber la vânzarea necondiționată a acestora.

Ani de zile s-au opus legiferării unor condiții prin care înstrăinarea terenurilor agricole să fie făcută cu protecția intereselor economice naționale, sfidând toate comunicările Comisiei Europene cu privire la fenomenul de acaparare a terenurilor agricole de către străini, atacând la Curtea Constituțională legea care introducea condiția ca cei care cumpără terenuri să fi avut rezidența sau domiciliul în România de cel puțin 5 ani, iar acum, după ce au eșuat și Legea 175/2020 a fost promulgată de către președintele Iohannis, au luat-o de la capăt și pregatesc cel mai mare tun imobiliar din istorie.

Proiectul de lege depus la Senat abrogă condițiile privind domiciliul și rezidenta de minim 5 ani pe teritoriul național, dar și interdicțiile de înstrăinare care erau de minim 8 ani de la data cumpărarii terenurilor. Practic, transformă piața funciară românească într-o piață a samsarilor imobiliari care nu au nici o legatura cu agricultura, ci doar cu specula imobiliară. Deja peste 2 milioane de hectare teren agricol se află în proprietatea cetățenilor străini.

Proiectul de lege pune în pericol securitatea alimentară a populatiei deoarece se deschide calea nu numai către acapararea de capital funciar de către străini în condițiile in care străinii beneficiază de credite preferențiale pentru investitii imobiliare în alte țări, dar mai ales nimeni nu garantează că terenurile astfel cumpărate vor fi folosite pentru agricultură.

Ne putem trezi că, într-o zi, pe milioane de hectare nu se mai cultivă nimic. Pentru că de ce ar fi interesați germanii, danezii, olandezii, ungurii, italienii, spaniolii, francezii ca România să producă și să concureze cu aceste țări în comerțul mondial cu produse agroalimentare în loc să fie o piața de consum dependentă de prețurile externe?

Cum își va putea asigura România consumul intern dacă pământul agricol nu îi mai aparține? Efectul va fi distrugerea sectorului agricol românesc pentru a treia oară în istoria post decembristă (an 2000, 2005-2007, 2021).

Au distrus fondul funciar al României cu legea 1/2000 care a dus la fărâmițarea exploatațiilor agricole. Au continuat distrugerea cu legea 247/2005 când sute de mii de hectare de păduri si teren din domeniul public al statului au fost mătrășite.

Acum o fac din nou. Coincidență sau nu, PNL vârf de lance. Iar sute de mii de români au murit în războaie pentru un petec de pământ și pentru ca noi sa avem teren agricol.

Privatizarea funciară a României. Asta se pune la cale”, a scris Adrian Câciu miercuri seară pe Facebook.

Avocatul Ioan Sabău Pop, dezvăluiri din cadrul proiectului de lege

Avocatul târgumureșean Ioan Sabău Pop, profesor universitar, doctor în Drept şi reprezentant   al României la Curtea Internaţională de Arbitraj Comercial, a explicat în exclusivitate pentru Evenimentul Zilei ce presupune, de fapt, proiectul de lege inițiat de guvernanții României.

“Vorbim despre un proiect legislativ din partea acestui Guvern de ageamii - îmi pare foarte rău că trebuie să spun asta -, este un guvern antinațional fiindcă înainte de toate, se va modifica legea privind liberalizarea vânzării terenurilor agricole către străini și mai mult decât era liberalizarea dată acestor vânzări de terenuri în anul 2013, în situația în care nu vor mai fi niciun fel de condiții de restricții.

În acest context, nu se face altceva decât să se lase frâu liber vânzării terenurilor populației sărăcite străinilor, pentru că prin legea din 2013 erau o serie de restricții în această privință. Acestea se refereau la capacitatea agricolă a cumpărătorului, la calitatea agricolă a acestuia și în același timp erau posibilități de cumpărare de către vecini sau de către rude. Toate aceste restricții se vor înlătura”, a explicat avocatul Ioan Sabău Pop.

România trebuie să stabilească noi restricții. Pământul are valoare națională

Punând situația în perspectivă, Ioan Sabău Pop a vorbit despre rigorile și restricțiile care absentează la nivelul statului român, în comparație cu regulile impuse de către alte state:

“Dacă facem o comparație cu alte state din jur, care au aderat la Uniunea Europeană, după cum este Bulgaria, Slovacia, Polonia, Ungaria și așa mai departe și în care sunt stabilite restricții în această privință și rigori în vederea apărării țării, pornind de la un principiu - anume că terenul se vinde o dată și nu mai dețin ulterior această proprietate și nu este bine -, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Cehia au stabilit o serie de reguli începând de la moratoriul pe care îl are Bulgaria până în anul 2023 de a nu vinde terenuri (...).

Să ne uităm la Polonia, care are o serie de restricții - persoana care cumpără terenuri agricole poate să o facă până la o anumită suprafață, cu diferite sancțiuni și măsuri de constrângere - de a avea capacitate de prelucrare agricolă, de a avea capacitate și pricepere agricolă, de a valorifica terenul. Sau cum este în Ungaria, în ideea valorificării terenurilor pentru a face producție pe piața internă sau, mă rog, pentru a face și export.

În această privință, cred că această modificare de lege este foarte mare. Am spus - guvern de ageamii. Nu am greșit, pentru că nu ne așteptăm decât la lucruri prost făcute, pornind de la premise total aiurite. Ceea ce fac acești guvernanți în legătură cu înstrăinarea unor afaceri, a unor societăți ale statului român în această perioadă, când se pun o serie de probleme legate de pandemie, de sănătate și când oferta spre vânzare nu face altceva decât să stimuleze practicarea unor prețuri mult mai mici decât cele reale. Pe lângă faptul că pământul are o valoare națională, nu ar putea să fie vândut și ar trebui să stabilim o serie de restricții, să ajutăm sub o altă formă proprietarii care vor să vândă, ca să le poată lucra.”

Ce alte modificări mai aduce proiectul de lege

Una dintre modificările pe care le aduce proiectul de lege este în legătură cu subvențiile fermierilor, evidențiază avocatul Ioan Sabău. “Cei care au venit din Italia, care au luat în Banat suprafețe foarte mari de pământ, au reușit cred eu, în complicitate cu autorități locale, cu Guvernul, să primească subvenții chiar mai mari decât cele care li se cuveneau. Ceilalți, fermierii autohtoni, nu.

Prin această lege mai dispare noțiunea de mic fermier, de tânăr fermier, care preia o serie de avantaje pentru a încuraja persoane să se mute la țară și să desfășoare activități agricole.

Pe de altă parte, se stabilesc o serie de restricții în legătură cu finanțările pe care le face APIA în viitor. Se discută despre o așa zisă finanțare de 10 miliarde de euro, care ar veni de la Uniunea Europeană. UE știe foarte bine că dă acești bani pe proiecte. Dacă vom primi aceste sume importante, vor fi de asemenea, avantajați cei care au firme mari, servicii de contabilitate, de proiecte și care au posibilitatea de a participa la două aspecte de finanțare: prin coparticipare - de exemplu, UE dă 60% și dă cel care cere 40% sau vorbim despre situații în care documentele trebuie făcute într-un anume fel.

La noi în țară sunt încă foarte mulți proprietari care și-au redobândit terenurile și care nu sunt încă intabulate în cărțile funciare, la care nu sunt stabilite perimetrele, care nu sunt puși în posesie. Cunosc foarte multe situații de acest fel (...). Aceste exemple justifică în continuare generalizarea situației. Ne vom trezi, exact cum s-a întâmplat cu reformele agrare și cu măsurile luate de-a lungul istoriei în România, referindu-mă aici după 1990, că drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Asta fac guvernanții din prezent.

Ca să arunce praf în ochi cetățenilor, vin cu această demagogie imensă - cu banii europeni, fonduri europene, accesări, proiect de reziliență, de redresare. Toate sunt niște închipuiri pe hârtie, făcute de niște indivizi absolut lipsiți de realism și rupți de realitate. Pentru că ar trebui să discute și să scoată pe masă surse de finanțare proprii, care sunt sigure, vizibile și pe care le avem la îndemână. Nu vindem blana ursului din pădure, potrivit proverbului, dacă tot discutăm despre agricultură. În contextul dat, situația este de acest fel”, a subliniat avocatul Ioan Sabău Pop, reprezentant al României la Curtea Internaţională de Arbitraj Comercial.

Complicitate la nivel național sau internațional?

Pasivitatea instituțiilor statului român, a autorităților față de vânzarea terenului românesc impune fie o complicitate de interese la nivel național, fie înlesniri murdare la nivel internațional. Avocatul Ioan Sabău Pop, prezent în a descoperi şi zădărnici producerea unor judecăţi cu valoare antinațională, spune că în cazul de față vorbim despre “o încercare de a ne ademeni, de a adormi conștiința publică și de a crea speranțe celor interesați fiindcă în agricultură situația este foarte, foarte gravă. Micii fermieri au probleme deosebite, cei care depun eforturi să facă ceva sunt împiedicați cu avize, autorizații, cu o birocrație absolut înfiorătoare. (...) Am întâlnit foarte multe persoane care au spus clar că nu mai doresc să facă proiecte europene pentru că în această privință se pun fel de fel de piedici, controale, procurori, polițiști, facturi și așa mai departe, iar această birocrație descurajează intenția unei persoane de bună credință, a unui fermier care să spunem că are o pregătire mai puțin orientată din punct de vedere politic și care nu are acces la aceste fonduri, dacă sunt distribuite corect. Aceste sume imense au deja o destinație, încă din fașă.”

“Vine din afară această propunere, dar în același timp sunt însoțite de oferte - cumperi utilaje de la firma respectivă din Germania, cumperi semințe de la firma cutare din Ungaria, deci banii aceștia îi primim, dar se întorc înapoi poate în sume dublate. Aceasta este o chestiune foarte importantă fiindcă nu este încurajat elementul autohton - în niciun fel.

Țăranii, fermierii se confruntă cu diverse dificultăți (secetă, asigurări, etc), deci prețul de producție se ridică foarte mult. Pe lângă faptul că, dacă adăugăm posibilitatea de a-și depozita și stoca recoltele, așa ceva nu mai există. Și atunci, toate aceste adăugări de preț nu fac altceva decât să descurajeze inițiativa românească adevărată. Acești guvernanți lasă țara cu brațele deschise, cu garda jos, ca să poată fi lovită frontal.

În legătură cu interesele internaționale, vorbim despre o totală iresponsabilitate. Dacă ne uităm la Ministerul Sănătății, de un an jumătate nu se face nimic. La fel și la Ministerul Educației. Numai bâlbâieli și pensii și salarii. Discutăm în această țară - eu cunosc și ce se întâmplă în alte state - aspecte care nicăieri nu se discută. Nici în campanie electorală, nici într-un proiect de buget nu se discută atât de mult despre pensii, salarii, despre fonduri europene, pentru că mai întâi trebuie să vorbim despre resursele proprii. Resursele proprii nu trebuie să fie, dacă am discutat despre acești fermieri, țărani care sunt atât de sărăciți astfel încât de la ei să facem încasări. Din moment ce această țară nu are o sursă bugetară din concesiuni, industrie proprie, reserve, nu ne putem baza pe “10 găini și 3 oi” pe care le are nu știu ce țăran și de la care mă duc să încasez cu somații, notificări, ș.a.m.d..

Acești guvernanți au venit la conducerea țării cu niște obligații și cu mutarea în plic dată din afară. Ei ar trebui să fie acolo ca să apere țara - așa ar trebui. Haideți să luăm drept exemplu Ungaria. Are măsuri protecționiste pentru populația țării. Asta trebuie să facă prima dată un guvern - să-și apere populația, economia, cultura, societatea proprie și abia după să se raportează la alte chestiuni legate de UE. Noi mergem într-o slugărnicie totală, și ca atare oferim pe tavă, fără nicio posibilitate de reacție din partea cetățenilor, prin mijloace legislative absolut aberante ceea ce este al nostru”, a conchis avocatul.