Noua cruciadă culturală a lui Viktor Orban. Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, are în vedere un proiect prin care vrea să apere identitatea ungară. Proiectul a stârnit temeri în rândul artiştilor din țara vecină. Ei invocă cenzura, scrie AFP, preluată de G4media.

Orban promite 62 milioane de euro pentru susţinerea noii arte

Planul, ale cărui detalii au fost dezvăluite săptămâna aceasta, promite 62 de milioane de euro pentru susţinerea şi formarea de talente, finanţarea creaţiei şi a echipamentelor necesare (studiouri, spaţii de concert).

„Este vorba de realizarea unor producţii pop şi rock ungare de calitate, de a face din ele o sursă de identitate”, a explicat Szilard Demeter, omul din spatele inițiativei. Din 2019 Demeter este Comisar pentru cultură.

Într-un interviu acordat AFP în 2020, pe când proiectul era abia schiţat, el sublinia că „muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitate, viziune şi experienţa istorică. Uneori este de neînţeles pentru europenii din vest. Dar acest lucru este pasionant şi exotic”, a încredinţat el.

El a dat glas şi ambiţiilor pentru cultura ungară: „În războiul feroce care se joacă, problema este de a şti dacă ea va dispărea în o sută de ani”, a insistat acest chitarist amator. „Identitatea naţională este slăbită şi trebuie restaurată”, a spus scriitorul de 44 de ani din această ţară de aproape 10 milioane de locuitori.

Noua cruciadă culturală a lui Viktor Orban. În 2018, a promis apariţia unei „noi ere” culturale

Lumea artistică din țara vecină se întreabă ce marje de manevră viitoare are Demeter. Căci în 2018, Viktor Orban, campion al „iliberalismului”, a promis apariţia unei „noi ere” culturale. Ungaria, membră a Uniunii Europene din 2004, a fost criticată de mai multe ori de Bruxelles. Motivul îl reprezintă atacurile la adresa statului de drept.

Szilard Demeter a afirmat că „susţine total măsurile premierului”. Sunt orbanist 110%”. În noiembrie, el a vorbit despre George Soros comparându-l cu Hitler, înainte de a-şi retrage acuzaţiile în faţa scandalului care a urmat. Acest mecena american, născut evreu în Ungaria şi supravieţuitor al Holocaustului, este regulat ţinta Guvernului. Acesta îi reproşează că ar încuraja imigraţia.

Artist punk: majoritatea grupurilor vor încasa banii în schimbul tăcerii

Ferenc Megyeri, solist al grupului punk ‘Decepţiile cotidianului‘, înfiinţat în 1990, a spus că ştie ce-l costă dacă îl susţine public pe Demeter. În timpul unui concert înregistrat în octombrie, înainte de difuzarea lui la televiziune, organizatorii l-au rugat să renunţe la tricou. Avea scris numele „Soros”. „Am refuzat. Postul a făcut gros-planuri cu chipul meu. Au evitat cu grijă să filmeze mesajul”, a povestit el pentru AFP în oraşul Pecs, la sud de Budapesta.

Melodiile „Viktor” şi „Absurdistan”, care critică politica din Ungaria, au fost tăiate la montaj, a mai precizat artistul de 55 de ani. Deci este neîncrezător în faţa acestui nou proiect. „Dacă ideea este de a ajuta muzicienii, atunci de ce nu – până la urmă, este vorba despre banii contribuabililor, sunt banii noştri. Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii în schimbul tăcerii”, a spus el.

Renumitul compozitor şi chitarist Zoltan Czutor (51 ani) se teme de asemenea de „îndoctrinare, cu elevi care vor asista la opere rock naţionaliste”. În timp ce muzicienii riscă să nu aibă mijloace de a rezista.

Cântăreaţa emblematică de pop Zsuzsa Koncz cunoaşte bine sentimentul de excludere. Celebră în anii 1960, ea a susţinut cauzele liberale în trecut şi nu a mai fost invitată în mass-media oficiale de la revenirea la putere a lui Viktor Orban în 2010. Artista în vârstă de 75 de ani nu-şi face iluzii în faţa noii evoluţii din Ungaria. Îi aminteşte de politica culturală comunistă, în care toate operele critice la adresa sistemului erau interzise.

Citește și Washington Post. Cum a transformat Viktor Orban un secol de istorie ungară într-o armă secretă