Ungaria ignoră instanţa UE. Hotărârea instanței UE din 17 decembrie a declarat că Ungaria a încălcat legile UE în materie de azil. Printre altele, resppingerea migranţilor din zonele de-a lungul frontierei sale cu Serbia.

Într-o scrisoare trimisă șefului Frontex, Fabrice Leggeri, ONG-ul cere agenției UE să își retragă forțele de frontieră din Ungaria:

„Continuând să participe la activitățile de supraveghere a frontierelor și de protecție a frontierelor, Frontex riscă să fie complice”.

Ofițerul Frontex a sugerat agenției să își revizuiască sprijinul acordat statului ungar care riscă să încalce Carta UE a drepturilor fundamentale. Şi nu s-a intamplat nimic.

Ungaria a continuat să deporteze migranţii în general, fără a examina individual fiecare caz

Deşi Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene a stabilit că această practică este ilegală, Ungaria nu are de gând să respecte decizia.

După decizia din 17 decembrie a CJUE, poliţia de frontieră ungară a obligat peste 2500 de migranţi să treacă graniţa în Serbia.

Nu li s-a permis să depună cereri de azil. Este declaraţia lui Andras Lederer, reprezentant al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului.

El a apreciat că este vorba de „o încălcare făţişă a legii”. „Este revoltător că lucrurile continuă aşa”, a spus Lederer.

CJUE a decis că prin deportarea migranţilor fără o analiză individuală a fiecărui caz şi fără măsurile de protecţie corespunzătoare e ilegală.

Ungaria încalcă legislaţia Uniunii Europene privind azilul şi principiul nereturnării

Nereturnarea este principiul legislaţiei internaţionale conform căruia „nimeni nu trebuie returnat într-o ţară unde ar fi supus torturii, tratamentelor crude, inumane sau degradante, ori pedepselor şi altor vătămări ireparabile”.

Este explicaţia oficiului Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Ungaria a început deportările nediscriminatorii în toamna lui 2015.  Guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis construirea unui gard metalic la frontiera cu Serbia (FOTO).

Autorităţile ungare susţin că deportările constituie respingeri ale cererilor de azil, în urma cărora poliţiştii de frontieră „escortează migranţii ilegali” la porţile din gard, pe unde pot intra în Serbia, scrie euobserver.