Nicoleta Pauliuc și Clanul Cămătarilor. G4media a deformat ancheta mea din 2004 ca să o atace pe senatoarea PNL
- Simona Ionescu
- 18 iunie 2026, 09:06
Nicoleta Pauliuc și clanul Cămătarilor, tema zilei. La ora actuală românii sunt la curent cu două lucruri: viața și faptele fraților „Cămătaru”, aflate din documentarul difuzat de PRO Tv, și lupta politică pe care o duce Ilie Bolojan și gruparea PNL și USR din jurul lui cu Nicușor Dan. Președintele încearcă să pună un Guvern ca să nu ne fie mai rău decât ne este. De pe margine, unii aruncă fumigene, în funcție de interes sau simpatii. M-am trezit și eu cu una-n cap.
În vârtejul acesta mediatic de dezvăluiri despre politicienii anti-Bolojan, de negocieri pro-Veștea și anti-Veștea, am avut surpriza să citesc un articol pe G4media care făcea referire la un episod din serialul Frații Cămătaru, o anchetă jurnalistică scrisă de mine în vara anului 2004, când lucram la Libertatea. Onorabil, nu?! O jurnalistă din noua generație îmi cita munca de investigație din vremea în care ea era în școala primară!
Din păcate, scopul servea denigrării senatoarei Nicoleta Pauliuc, vicepreședinte PNL, aflată în opoziție cu Ilie Bolojan, alături de alți lideri liberali. Adevărul era contorsionat. Iar lucrul acesta m-a enervat teribil, pentru că autoarea a rupt din contextul articolului meu din 2004 niște idei care să-i servească manipulării, să fie legată cumva senatoarea de interlopii Cămătaru.
S-a muncit multișor – sau a fostă servită informația! - ca să se descopere textul semnat de mine în Libertatea, de fapt un interviu cu Nicoleta Pauliuc, la vremea aceea mai mult tânără soție de polițist, decât membră a PNL. Sunt, totuși, 22 de ani la mijloc!
Chiar și eu uitasem în amănunt episodul. Am căutat pe site-ul Libertatea articolul. Nu mai există. Iar restul episoadelor despre clanul Cămătarilor nu mai poartă semnătura mea, ci un pseudonim impus de trust.
Jurnalista de la G4media s-a dus și a consultat ziarul tipărit. Deci a avut toate informațiile în față, însă a ales să scrie că „parcursul public al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc a început acum mai bine de 20 de ani, sub semnul controverselor legate de legăturile dintre soțul ei, fostul polițist Viorel Pauliuc, și clanul Cămătarilor”.
O oponentă a lui Ilie Bolojan trebuia terfelită cumva și ce era mai nimerit decât să fie lipită de frații Cămătaru, despre care românii tocmai află din serialul tv sau își reaminteau de fărădelegile comise de aceștia!?!
Nicoleta Pauliuc era în 2004 avocată (intrase în Barou în 1997), dar avea soțul polițist de judiciar. Oameni de 30-33 de ani, fără nicio legătură cu politica. Nu i-am mai văzut și nu am mai vorbit cu niciunul dintre ei de 22 de ani, însă cazul lor se regăsește atât în ziare, cât și în agenda mea de jurnalist. Așa lucrau ziariștii de investigații pe vremuri, cu carnețelul și pixul după ei.
Povestea din 2004 cu frații Cămătaru e altfel decât cea prezentată azi, iar soțul Nicoletei Pauliuc a fost mai degrabă victimă decât un polițist corupt, așa cum s-a vrut să se transmită prin presa de birou. Ca în vremurile Binomului, ale procurorului „Portocală”...
Nicoleta Pauliuc, excepțională pentru PNL, deși se știa de trecutul soțului
Lidera PNL de azi a devenit vizibilă în politică începând cu 2016. Atunci a fost aleasă senator de Ilfov. Ulterior, a devenit și președinta Organizației de femei a PNL, iar din iulie 2025 a fost aleasă prin vot, la Congresul Extraordinar al PNL, în funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal condus de Ilie Bolojan.
Lăudată, bibilită, Nicoleta Pauliuc făcea cinste partidului. Presa care azi o atacă murdar, anul trecut o prezenta ca „prima femeie prim-vicepreședinte PNL din ultimul deceniu”.
Se amintise și atunci că soțul ei avusese o problemă cu justiția în urmă cu două decenii, fără a se face mare vâlvă ca acum, când Pauliuc și alți liberali „l-au trădat” pe fostul premier Bolojan pentru că vor guvern cu lider PNL.
Frații Cămătaru și locotenenții lor au făcut atât de multe nenorociri în anii 90 și 2000 încât orice asociere cu ei în acea perioadă este un blam greu de dus. Vânarea lor de către polițiști și procurori a fost lungă și, de mai multe ori, presărată cu așa-zise eșecuri. Și am să arăt și ce s-a întâmplat în 2004 cu polițistul Viorel Pauliuc, soțul senatoarei de azi.
Scurtă relatare despre clanul Cămătarilor și crima organizată
Despre frații Cămătaru și faptele lor am aflat în primii ani de după revoluție. Generalul Valerică Dabu de la Poliția Capitalei i-a avut în vizor mult timp pe frații Ion și Vasile Balint, hoți de mașini și tâlhari la începuturile lor infracționale.
În anul 1994, cei doi au atacat și bătut pe doi bărbați pentru a-i jefui. Le-au luat sume importante de bani, lei și valută, bijuterii din aur și un Mercedes. Polițiștii de la Capitală i-au prins, iar instanța i-a ținut arestați doar două luni. Cum s-au văzut liberi, frații Balint au fugit în străinătate. Încă nu căpătaseră numele care i-a făcut celebrii: „Frații Cămătaru”.
Am să reiau pasaje din ceea ce am publicat în serialul din Libertatea în 2004, anul în care Cămătarii au fost arestați.
La începutul anilor '90, frații "Cămătaru" erau doar simpli pioni pe harta grupărilor mafiote care se extindeau, în tăcere, în Capitală. Șansa a început să le surâdă abia atunci când capii unor rețele de crimă organizată, oameni cu mare autoritate în lumea interlopă - cum a fost Ion Titișor, celebrul Fane Spoitoru - au picat în plasa Poliției. Dispariția acestora de pe stradă a făcut loc clanurilor Pian, frații Cămătaru...
Nuțu și Sile, întorși din străinătate cu o experiență mult mai bogată, au pus stăpânire pe cartierele Ferentari și Rahova, și-au atras nu doar colaboratori de încredere, dar și ajutorul unor personaje din Poliție, Parchet și Justiție. Cămătăria a devenit profesia lor de bază, fiindcă se întorseseră în țară cu sume importante de valută.
Numai coruperea unor oameni ai legii a putut să-i țină pe cei din clanul Cămătaru departe de pușcărie atâția ani, recunoștea fostul șef al Poliției Române, generalul Ion Pitulescu.
De altfel, relația între oamenii legii și cei ai fărădelegii a funcționat pe principiul "serviciu contra serviciu". Iar în timpul cât au avut spatele asigurat de persoane cu putere din Parchet și Poliție, Nuțu și Sile au devenit "maeștri" ai crimei organizate, înconjurați de locotenenți care le executau ordinele.
În august 2004, frații Nuțu și Sile Cămătaru și mai mulți indivizi din clanul lor au fost arestați. Procurorul Marian Sîntion, transferat de la Constanța, a fost primul șef al Direcției Generale Anticorupție. El și echipa lui au „spart” clanul Cămătarilor, iar din acea perioadă datează și serialul publicat de mine în Libertatea.
Cum a picat polițistul Viorel Pauliuc în dosarul Cămătarilor
Anii 90. La începutul carierei de polițist, Viorel Pauliuc a lucrat la Secția 2 din sectorul 1. El și alți colegi din echipa de judiciariști ai maiorului (pe atunci) Dan Hossu controlau toată zona Kiseleff, Agronomie, Expoziției și Casa Presei Libere. În acei ani, fiecare secție de poliție avea și departamentele Economic, Cercetări penale, Ordine Publică, iar polițiștii știau cam tot ce mișcă pe teritoriul lor de competență. Și noi, ziariștii din Casa Presei îi știam pe ei, colaboram pe diferite cazuri infracționale.
Prin 2002-2003, Pauliuc și alți câțiva colegi au fost transferați la Poliția Capitalei. Inspectorul Viorel Pauliuc a intrat în echipa de la Judiciar. Când procurorul Sîntion a declanșat operațiunea Cămătarii, s-au căutat toate plângerile înregistrate la Poliție care-i vizau pe frații Balint și pe indivizi din clanul lor.
Așa s-a găsit plângerea lui Eugen Drăgoi, care a sesizat Poliția Capitalei cu privire la faptul că Preda Constantin, zis Bugatti și Silviu Dudiță, zis Fluturică l-au torturat în data de 28 ianuarie 2003 pentru a recupera de la el o datorie de 20.000 de dolari. Ambii erau apropiați de frații Cămătaru, Fluturică fiind chiar unul dintre locotenenții lor.

Articolul semnat de mine în ziarul Libertatea, parte a unui serial despre frații Cămătaru. Aici, interviu cu Nicoleta Pauliuc despre soțul polițist
Bătaia impresarului Drăgoi, care spunea că duce în Japonia dansatoare, se produsese în incinta restaurantului Calipso. Dosarul a fost repartizat de către șefi inspectorului principal Viorel Pauliuc și unui subofițer.
După audierea părților, polițiștii au încercat să-i împace pe beligeranți, să cadă la o învoială, căci datoria exista, iar Pauliuc îl cunoștea pe patronul restaurantului fiindcă acolo își făcuse nunta. Pentru aceasta, cei doi polițiști au fost arestați.
În interviul pe care i l-am luat Nicoletei Pauliuc în 2004, ea a susținut că soțul ei nu „a tergiversat” dosarul apropiaților lui Cămătaru, ci a executat niște ordine. A relatat implicarea în caz a soțului și a afirmat că este o eroare acuzația de favorizare a lui Bugatti și Fluturică, pentru că în dosar nu există probe care să demonstreze așa ceva. După o lună de arest, polițistul Viorel Pauliuc a fost eliberat și nu s-a demonstrat niciodată vreo legătură a lui cu frații Cămătaru. S-a întors în Poliția Capitalei, unde a mai lucrat încă 3 ani.
Ulterioarele informații, obținute pe marginea acestui caz chiar de la anchetatori, m-au făcut să scriu în articolul din 6 septembrie 2004 că „în dosarele grele sunt sacrificați peștii cei mici în favoarea celor mari”. Procurorul Marian Sîntion știe bine la ce mă refer, pentru că și el e unul dintre pățiți. Cu tot succesul destrămării clanului Cămătarilor și finalizarea altor dosare grele, în anul 2007 a fost pus pe liber din structura DGA de ministrul de Interne Cristian David.
Cazul Pauliuc, Sîntion și multe-multe altele ar trebui documentate temeinic de jurnaliștii care prind din zbor un subiect din trecut, căci adevărul țipă mereu din găleata minciunii sau diversiunii servite de cei interesați.