Sursa: EVZ
Din cuprinsul articolului
Zilele trecute, Marian Sîntion, fost procuror la Parchetul ICCJ, a făcut publică o poveste stupefiantă: Cazul „Rarinca” nu a avut doar o singură victimă.
Până acum, în Cazul „Rarinca” s-a știut de o singură victimă a judecătoarei Livia Stanciu, la acea vreme președintă a ICCJ. În 30 iunie 2014, Mariana Rarinca era trimisă în judecată de procurorii DNA, Iulian Pancescu si Carmen Damian. Acuzația era de șantaj împotriva Liviei Stanciu. Foarte important, DNA nu avea absolut nicio competență în materie. La fel de important, procuror-șef al DNA era Laura Codruța Kovesi.
Răzbunare ca în telenovele
Avea să se vadă că nu era vorba despre niciun șantaj, ci de faptul că Mariana Rarinca îi cerea Liviei Stanciu o sumă de bani cu care judecătoarea îi era datoare. Datoria era generată de o sumă împrumutată de Mariana Rarinca judecătoarei, plus o altă sumă restantă la plată, pentru servicii de dactilografiere prestate pentru soțul Liviei Stanciu.
Solicitarea insistentă a sumelor datorate a fost transformată de Livia Stanciu în obiectul plângerii penale la DNA pentru șantaj. Motivul? Pe de o parte, lipsa de obraz caracteristică rău-platnicilor. Pe de altă parte, dorința de răzbunare a judecătoarei. Cum motivul acestui impuls ține de intrigile erotico-sentimentale specifice telenovelelor sud-americane și de paginile tabloidelor, nu voi intra în detalii.
Sursa: Arhiva EVZ
Arestată 191 de zile
În prima instanță, judecătorii de la TMB au condamnat-o pe Mariana Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj. Să punem la socoteală și faptul că Mariana Rarinca petrecuse 191 de zile în arest. Cu alte cuvinte, mai bine de o jumătate de an i-a fost furată din viață.
În timp ce dosarul se afla pe rolul TMB, a apărut și o a doua victimă, George Conrad Olaru, partenerul de viață al Marianei Rarinca. De aici, să-i dăm cuvântul fostului procuror al PICCJ, Marian Sîntion. Acesta a povestit într-un podcast realizat de Alin Lupu calvarul prin care a trecut soțul Marianei Rarinca.
Un procuror acuză
În 17 decembrie 2014, în timp ce dosarul se afla pe rolul TMB, instanța a dispus audierea ca martor a lui George Conrad Olaru. Acesta a declarat contrar intereselor DNA în acel dosar. Problema era că lui Olaru nu i s-a pus în vedere faptul că avea dreptul legal să nu dea nicio declarație. Calitatea sa partener de viață al Marianei Rarinca îi permitea acest lucru.
În continuare, fostul procuror Sîntion a povestit ce s-a întâmplat după ce Mariana Rarinca a fost achitată de un complet al Curții de Apel București. Judecătorii completului, Risantea Găgescu și Damian Dolache, au fost copios hăituiți de către Sistem, dar asta va face obiectul unui alt material de presă.
Se știa de unde vine comanda
La cinci zile după achitare, DNA s-a sesizat din oficiu față de George Conrad Olaru pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. Cu toate că atunci când a fost audiat, nu i s-a pus în vedere că nu avea obligația de a declara ceva. Imediat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 a început urmărirea penală față de George Conrad Olaru.
În paralel, în vara lui 2015, DNA a făcut contestații în anulare ca să succeadă decizia de achitare a Marianei Rarinca. Toată presa s-a inflamat, pentru că știa de unde se dă comanda, a povestit fostul procuror Sîntion. Niciodată, parchetul nu mai făcuse contestații în anulare. În 19 septembrie 2017, la 2 ani după povestea asta, Mariana Rarinca era condamnată cu suspendare. Trebuia justificat cumva arestul de 191 de zile și apărat cumva obrazul gros al Liviei Stanciu și al Justiției.
Luați-i soțul!
Răzbunarea Liviei Stanciu trebuia însă să meargă mai departe. Mariana Rarinca cumva scăpase, asta dacă nu punem la socoteală cele 191 de zile de arest. Adică, de pușcărie mai grea decât pușcăria. Măcar soțul nu trebuia să scape. În 27 mai 2020, în ciuda prevederilor legale, bașca a unei decizii a CCR, procurorul Arina Corsei Vultureanu, de la Judecătoria Sectorului 3, l-a trimis în judecată George Conrad Olaru. Rețineți numele procurorului: Arina Corsei Vultureanu!
Deci, spune fostul procuror Sîntion, nu a fost suficient că s-a sesizat nelegal din oficiu DNA-ului. Nu a fost suficient că s-a pus în mișcare acțiunea penală față de Olaru, în condițiile în care între timp apăruse și decizia CCR. S-a ignorat orice text de lege și omul a fost trimis în judecată. Ajuns aici, fostul procuror spune că-l vede pe ca pe un simbol al victimelor în Justiție. Spune asta, prin prisma modului în care „ăștia și-au abătut toată furia, toată frustrarea și toată aroganța sistemului nevăzut ca să-l distrugă”. A mai adăugat că cei responsabili ar trebui să „nu mai aibă curajul nici măcar să-și ridice ochii din pământ”.
Olaru, achitat!
În 5 aprilie 2021, George Conrad Olaru a fost achitat cu deplin temei. Nu a contat. Trei zile mai târziu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 a formulat apel împotriva sentinței de achitare. Apelul a fost judecat de un complet al Curții de Apel, unde sentința de achitare a fost menținută. Aparent, ca și soția sa, Mariana Rarinca, George Conrad Olaru a scăpat. După șase ani de chin și sănătatea distrusă s-ar zice că a scăpat.
Cei care într-adevăr au scăpat sunt călăii, pentru că victimele, Mariana Rarinca și soțul ei George Conrad Olaru, nu. Doar ei știu în ce hal le-au fost amputate sufletele, distrusă sănătatea și scurtate zilele. Despre Livia Stanciu, milionară în euro în urma recompensării cu un mandat la Curtea Constituțională, opinia publică a mai auzit. Despre procurorul Arina Corsei Vultureanu, cea care a nenorocit un nevinovat absolut, nu știe mai nimeni din afara Culoarelor Justiției.
Un interviu de ochii publicului
Am căutat să aflu câte ceva despre procurorul Arina Corsei Vultureanu. Cea mai îndemână, căutarea pe Google. Am dat peste un interviu acordat jurnalistei Sidonia Bogdan, pentru publicația Vice. În el spune că se simte a fi un „procuror independent”, dar că are un „sentiment de disconfort”, atunci când vede cazuri în care s-au demarat cercetări față de colegii magistrați care au anchetat sau soluționat un dosar. Cred și eu!
În același interviu zice că se consideră a fi un procuror la „standarde europene”, dar că este de acord cu ieșitul în stradă al magistraților. Mai mult, i se pare că inspecția specializată a activității magistraților „vulnerabilizează domeniul”. Curat „standarde europene”!
Definiția „procurorului abuziv”
Dar nu ați auzit totul! Într-o totală uitare de sine, procurorul Arina Corsei Vultureanu spune în interviu că nu cunoaște niciun „procuror abuziv”. Reușește însă să descrie binișor procurorul abuziv. Îl vede a fi cel „care nu respectă legea”, „care dă soluții care nu sunt în conformitate cu legea”, „care face propuneri de trimitere în judecată fără să aibă suficiente probe”.
Ba chiar insistă în interviu, acolo unde spune că „niciun procuror de bună-credință nu și-ar asuma să trimită în mod abuziv în judecată o persoană și să primească o soluție de achitare care nu îi face cinste”. Eu aș mai fi întrebat-o și ce părere are despre infracțiunile numite „represiune nedreaptă”, „tortură” și „cercetare abuzivă”.
Să recunoaștem însă, procurorul Arina Corsei Vultureanu s-a descris corect pe ea însăși, cel puțin pe cea din Dosarul „Olaru”, cu o acuratețe care ar trebui să-i asigure o ascensiune fulgerătoare.
