Năstase a vorbit, luni, într-o intervenție telefonică la România TV despre interesele din spatele „listei negre”, explicând și de ce, în opinia sa, a ajuns să fie vizat printre ceilalți numiți.

 

„Mecanismul, PPE, de la Bruxelles, voia să îl sprijine aşa pe Traian Băsescu şi pe cei de la PDL înaintea alegerilor. În acea listă nu figurau numele celor de la PDL (…) MCV încerca să rezolve chestiuni concrete.

(…) În acea scrisoare cu toate anexele se vorbeşte şi despre decizia Parlamentului în cazul Victor Paul Dobre. Începerea unui dosar penal împotriva lui Dobre s-a început pentru a se scoate pe piaţă nişte înregistrări telefonice. DNA a avut nevoie de o decizie. După ce obiectivul a fost atins, pacientul Dobre nu a mai fost important. La fel şi în cazul lui Borbely.

S-a pus presiune pe UDMR în contextul referenduului de demitere al lui Băsescu. Traian Băsescu a folosit culoarul de la Bruxelles ca să rezolve chestiuni politice cu adversarii săi şi ai PDL-ului.

În raportul din mai era o bucurie extraordinară că fusesem condamnat. Papagalii de la Bruxelles nu au observat că eu nu am fost condamnat în calitate de premier, ci de şef de partid. Trebuia dusă mai departe această cruciadă împotriva mea. Execuţie politică de la Bruxelles comandată de la Bucureşti. E o scrisoare ruşinoasă pentru România şi Bruxelles. Din păcate, România a acceptat aceste condiţionalităţi”, a susținut Adrian Năstase, în intervenția sa.

Mihai Gâdea a prezentat, duminică, la „Sinteza Zilei”, un document care arată ingerințe ale Comisiei Europene în justiția din România. Documentul este datat 10.10.2012, adresat Guvernului României și prezintă o listă de cerințe, în legătură cu MCV.

Sunt 21 de puncte, iar la punctul 20 se cere o scurtă descriere a situației curente și să se stabilească pașii următori pentru cazurile de înaltă corupție și care îi cuprind pe: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Șerban Brădișteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.