Muzeul Regiunii Porților de Fier, devalizat de obiecte de patrimoniu în ultimii 33 de ani. Muzeu etalon al Olteniei de Vest, Muzeul din Drobeta Turnu Severin a rămas în 33 ani fără piese valoroase.

Vorbim de o sabie de o valoare inestimabilă, peste 550 de monede de patrimoniu din diverse epoci, o fibulă și o brățară, ambele dacice din argint. Din 2009, Muzeul a fost în reabilitare. Dacă sabia a dispărut în 1992, monedele și artefactele dacice au dispărut undeva în perioada 2010-2013. La o inventariere din 2014, s-a descoperit prejudiciul. Dosarul principal și cele disjunse din acesta au ținut atenția ziarelor până prin 2018, când s-a instalat uitarea.

Muzeul Regiunii Porților de Fier  și sabia furată care a aparținut comandantului otoman de la Plevna, Osman Pașa

Muzeul a ajuns să găzduiască sabia care aparținuse la Plevna lui Osman Pașa. El ar fi predat-o după unele surse colonelului (ulterior Cerchez). Alte surse spun că ar fi fost predată unui colonel, Ullescu (maior la 1877), rudă cu Barbu Brezianu, care își amintea că sabia rămăsese la Ullescu chiar și când Capitala era ocupată de Puterile Centrale.

Alte surse spun că de fapt, generalul rus Ganetski a condus formațiunea căreia s-a predat Osman și că nume precum coloneii Cerchez și Ullescu ar fi făcut parte. Sabia ar fi fost predată de ruși Principelui Carol și de fapt așa a ar fi ajuns ea la Ullescu. Barbu Brezianu susținea că sabia a fost luată de comuniști și dusă în mai multe muzee.

Muzeul din Drobeta Turnu Severin a fost ultimul care a deținut-o. În 1992, profitând de breșele de la pază, muzeul fiind pe terasele Dunării, un hoț ar fi escaladat zidul până a intrat pe o fereastră uitată deschisă. S-a scris atunci că furtul ar fi fost comandat de turci. Sabia ar fi treacut granița prin fosta Iugoslavie până în Grecia unde i s-a pierdut urma, potrivit Wikipedia.

Muzeul din Drobeta Turnu Severin și tezaurul furat

În 2014, director la Muzeul din Turnu Severin era Doinița Mariana Chircu. Aceasta a fost un om politic membru al PDL, deputat în legislatura 2008-2012.  Ea a fost aceea care a reclamat dispariția artefactelor dacice și a celor 559 monede. Muzeul fiind în reabilitare, cele 90 000 piese din muzeul mehedințean au fost transportate în alte spații, precum Casa Sabetay, sediul Muzeului de Artă dar și în alte spații. Anchetatorii au deschis dosar penal pe numele a 6 angajați, unii specialiști cunoscuți. Ulterior, până în 2018, cauza s-a disjuns, fiind urmărită pista jafului cu autor necunoscut.  IPJ Mehedinți a fost sesizat la 4 iunie 2024. În 2018, dosarul jafului cu autor necunoscut era încă în lucru, în acel an, procurorul de caz dând soluția de clasare a cauzei.

Anchetatorii au descoperit că s-ar fi sustras 178 monede de aur și 376 monede de argint. Actualul director al Muzeului, profesorul de istorie Nicolae Drăghiea, fost prefect de Mehedinți a declarat că în 2o25, piesele ar valora 318.736,83 lei.

Ce proveniență aveau monedele furate?

Ancheta asupra monedelor furate din muzeul mehedințean (peste 550 monede) a indicat următoarea clasificare în funcție de puterea emitentă, metalul prețios, numele monedei și locația descoperirii. Aceste monede s-au descoperit în tezaurele descoperite de arheologi la  Dudașul Schelei, Gornenți, Balta. Au fost monede otomane, sârbești, germane, austriece, ungurești, venețiene, olandeze monede emise în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân.

• „203 monede: ducaţi veneţieni din aur (anii1300-1400) florini ungureşti din aur (anii 1300-1440), guldeni germani din aur (anii 1350-1400), groşi sârbeşti de argint, ducaţi din argint de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, accele argint (anul 1400) din Tezaurul Dudaşul Schelei,
• 130 monede: ducaţi veneţieni din aur (anii 1380-1400), florini ungureşti din aur, ducaţi argint din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (anii 1380-1420), groşi sârbeşti din argint,
• 158 de monede: ducaţi din aur (Olanda anul 1700), zechini veneţinei din aur (anul 1700), monede din argint din timpul Imperiului Otoman (anul 1800) din tezaurul de la Gornenţi,
• 66 de monede austriece din aur şi din argint din Tezaurul de la Balta”.