În urma rezultatelor finale preliminare de la scrutinul legislativ anticipat de duminică, comuniştii vor deţine 42 de mandate de deputat, PLDM - 32, PDM - 15 şi PL - 12. Pentru a putea alege preşedintele, partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană nu le ajung două voturi. Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare 61 de voturi.

Analiştii moldoveni consideră că alianţa pro-europeană are toate şansele să rămână la putere la Chişinău după scrutinul de duminică. Coaliţia de guvernământ pro-europeană de la Chişinău rămâne prima opţiune pentru o nouă alianţă politică în fruntea ţării în contextul negocierilor postelec torale din Republica Moldova, au subliniat pentru EVZ analiştii moldoveni. "Cel mai probabil, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) se va reface. Nu există altă soluţie. Să vedem însă cu ce preţ", a declarat analistul politic Vitalie Călugăreanu, făcând referire la repartiţia funcţiilor între cele trei formaţiuni din actuala coaliţie care au depăşit pragul electoral necesar intrării în legislativul de la Chişinău.

"Chiar dacă Lupu este curtat de Voronin, el este conştient că orice combinaţie cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) riscă să transforme Partidul Democrat în cadavru politic", a subliniat Călugăreanu, amintind de formaţiunea lui Iurie Roşca, Partidul Popular Creştin Democrat, care în 2005 s-a aliat cu comuniştii şi a plătit scump la alegerile din 2009 când nu a reuşit să intre în parlament.

Votul de aur

Potrivit rezultatelor parţiale disponibile aseară, AIE a obţinut 58 de mandate în noul legislativ de la Chişinău, cu trei sub pragul de 61 necesar impunerii propriului candidat în funcţia de preşedinte. Repartizarea celor patru voturi în baza votului dat de diaspora ar putea aduce însă alianţa la diferenţă de doar un vot de limita amintită.

După numărarea a peste 97 la sută din voturi, PCRM obţinuse 39,9 la sută din voturi, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de premierul Vlad Filat, strânsese 29 procente din preferinţele electoratului, Partidul Democrat (PD) al lui Marian Lupu, 12,8 la sută, în timp ce Partidul Liberal (PL) condus de Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al ţării, beneficiase de 9,6 la sută din voturi. Alianţa Moldova Noastră, cel de-al patrulea partid membru al actualei coaliţii de guvernământ, nu a depăşit pragul electoral de patru la sută.

"Situaţia în parlament este clară. PLDM nu-şi schimbă părerea, vom lucra pentru ca Moldova să rămână fără comunişti", a reacţionat, ieri, premierul Vlad Filat, subliniind că în cursul zilei de astăzi se va întâlni cu Ghimpu şi Lupu pentru a demara negocierile pentru un nou guvern de coaliţie. "Noi vom reface AIE şi vom reuşi să alegem şeful statului", a declarat, la rândul său, Mihai Ghimpu.

Electorat de nezdruncinat

Rezultatele scrutinului nu diferă cu mult de cele ale alegerilor din iulie 2009, a remarcat Călugăreanu. "Explicaţia constă în faptul că structura electoratului comunist este una fixă, aproape imposibil de modificat. Este un electorat care doar fizic poate să dispară", a subliniat analistul.

Pe de altă parte, a mai spus el, în loc să încerce apropierea de electoratul de stânga, comunist, Lupu a intrat într-o competiţie cu Filat pentru câştigarea cât mai multor voturi din partea alegătorilor de centru şi centru-dreapta.

CONFUZIE

Un exit-poll care a indus în eroare

Exit-pollul realizat de IRES şi prezentat duminică seară de postul Publika TV, în baza căruia presa din România a relatat ieri despre rezultatul alegerilor de peste Prut, a avut cifre total diferite de cele oferite de autoritatea electorală centrală de la Chişinău.

Potrivit studiului IRES, PLDM ar fi câştigat alegerile cu 34,6 la sută din voturi, urmat de comunişti cu 25,7 procente. În realitate, ordinea a fost inversată, la o diferenţă de aproape zece procente între primele două clasate.

Directorul IRES, Vasile Dâncu, a explicat diferenţa considerabilă dintre rezultatele sondajului şi cele oficiale prin reticenţa alegătorilor comunişti de a-şi recunoaşte opţiunea electorală. Experţii moldoveni au confirmat, la rândul lor, că s-au confruntat cu probleme similare în trecut, de fiecare dată diferenţele între rezultate apărând la votanţii partidului comunist.

OFERTA POSTELECTORALĂ

Comuniştii vor la putere în alianţă cu Lupu sau Filat

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) s-a grăbit ieri să dea startul negocierilor postelectorale, invitând două din cele trei formaţiuni proeuropene care au intrat în parlament, democraţii şi liberaldemocraţii, să i se alieze la o nouă guvernare.

"Haosul Alianţei pentru Euro (Alianţa pentru Integrare Europeană - n.r.) nu poate continua. PCRM este gata de guvernare şi de dialog cu celelalte partide. Alianţă cu mai multe partide nu ne dorim. Experienţa din ultimul an arată că totul a fost un haos. Cel mai simplu ar fi o alianţă din două partide", a subliniat Vladimir Voronin, liderul comuniştilor şi fostul şef al statului, într-o conferinţă de presă organizată ieri la Chişinău.

Voronin a nominalizat însă formaţiunea condusă de Marian Lupu, fost membru comunist şi candidat în două rânduri al forţelor proeuropene la prima funcţie în stat, ca fiind favorita PCRM în propusele negocieri pentru împărţirea puterii. "Cel mai real este să începem discuţiile cu Partidul Democrat, pentru că împreună ne apropiem de pragul pentru a alege preşedintele ţării", a precizat liderul comunist, citat de portalul Unimedia. El a exclus însă orice tratative cu liberalii conduşi de preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu.

Acuzaţii de fraude

Voronin a acuzat actuala coaliţie de guvernământ de fraude masive. "În timpul alegerilor ni s-au furat 10% din voturi. Iar aceasta prin intermediul fraudelor organizate de guvernare", a afirmat liderul comunist, argumentând că deţine această cifră în baza numărătorii paralele a buletinelor de vot pe care a făcut- o partidul său. El a avertizat că, dacă PCRM va dispune de probe reale privind fraudarea alegerilor, va ataca în instanţă rezultatele scrutinului.

Voronin a mai declarat că PCRM nu va renunţa la propunerea sa de modificare a procedurii alegerii preşedintelui în parlament, prin trei tururi de vot succesive, în cazul în care şeful statului nu este desemnat într-una din primele şedinţe.