Se încearcă, în ultima perioadă, conștientizarea necesității modificării Legii cetățeniei, modificare ce ar permite, potrivit inițiatorilor, acordarea dublei cetățenii, extins, și pentru românii din alte comunități istorice decât Republica Moldova.
Proiectul a trecut de Senat, dar și de comisia de specialitate din Camera Deputaților, dar mai este nevoie de votul final al camerei inferioare, aceasta fiind cameră decizională. În așteptarea acestui vot final, au început dezbaterile și discuțiile. Teoria cetățeniei duble este testată prin întâlniri cu beneficiarii ei direcți, iar aprecierile acestora stârnesc la rândul lor dezbateri aprinse.
Au trecut doar câteva zile de la dezbaterea organizată la Palatul Parlamentului (Clădirea Senatului României) despre modificarea legii cetățeniei și beneficiile cetățeniei duble extinse. Dezbaterile au fost deja „măcinate” de presă, sunt cunoscute în detaliu, însă aceste dezbateri par să fi generat alte dezbateri și mai aprinse, formând scheletul unei teorii a cetățeniei duble. Sigur că mai importante decât orice alte discuții și puncte de vedere, sunt părerile beneficiarilor direcți ai acestei modificări legislative, iar aici mă refer la comunitățile românești din jurul granițelor României, altele decât cea din Republica Moldova, unde dubla cetățenie este valabilă și chiar produce satisfacție celor care au dobândit-o. Trebuie să analizăm totuși comunități precum cele din Serbia, Macedonia, Albania, Bulgaria, Ungaria, dintre care eu aș desprinde pentru aprofundare una din situațiile pe care le cunosc mai bine, cea din Serbia.
Comunitatea românească de aici este divizată, cufundată în incertitudini și ruptă în două abordări total diferite: românii din Voivodina și românii din Valea Timocului. Sigur că ei sunt cu toții români autentici, sunt frații noștri, dar realitatea din teren arată ceva diferit la ei. În primul rând românii din Voivodina (Banatul Sârbesc) sunt recunoscuți ca atare, ca români, având un consiliu național al lor, în timp ce, dincolo, în Valea Timocului, încă se mai chinuie unii și alții să îi împartă în români și vlahi, în timp ce le spun români/vlahi. Interesant este faptul că în Valea Timocului, acolo unde există probleme, sunt de zece ori mai mulți români decât în Voivodina, deși datele oficiale ale ultimului recensământ, cel din anul 2011, arată contrariul, adică un număr de zece ori mai mare de români în Voivodina decât în Timoc. Curiozitățile istoriei, am putea spune, nu-i așa? Nu am să reiau amănunțit motivul pentru care această anomalie persistă, încurajată fiind și de unii dintre exponenții mediului asociativ românesc din Timoc, ci am să amintesc doar datele problemei.
În Valea Timocului trăiesc peste 300.000 de români, din care doar 2.600 s-au declarat români la recensământ, alți aproape 30.000 s-au declarat vlahi, iar restul Dumnezeu mai știe ce s-or fi declarat (sârbi, iugosloveni, etc.)! În Voivodina s-au declarat peste 29.000 de români, pentru că ei, cei de acolo, așa se simt, așa cum sunt ei în realitate, adică ROMÂNI!. Într-un an în care se fac alegeri pentru consiliile naționale ale minorităților naționale din Serbia, iar în Timoc există două consilii, unul român și unul vlah, unii dintre lideri bat toba spunând că teoria sinonimiei le dă dreptul de a pune semnul egalității între vlahi și români, uitând că sinonimia este unidirecțională, nu reciprocă: vlahii sunt români, nu românii sunt vlahi!
În aceste condiții să ne întoarcem la cetățenie dublă și să constatăm ce ar putea ea să producă aici, pe acest teren destul de minat de idei preconcepute și de „sinonimiști”. Cetățenia dublă ar putea ori să tempereze sinonimiștii, ori să determine vlahii să conștientizeze în sfârșit identitatea lor adevărată de români. Ambele variante ar aduce pe calea cea bună sinonimiștii, în ideea că aceștia ar înțelege lipsa de reciprocitate a sinonimiei aplicând-o doar pentru a întări ideea unei alte legi adoptate de Parlamentul României, în care se spune că, da, desigur, vlahii sunt români. În acest fel, numărul românilor ar crește, iar la viitorul recensământ, alta ar fi situația!
Așa cum și Europa are euroscepticii ei, și cetățenia dublă are un grup de etno-sceptici care acum ne spun că românii care afirmă, aidoma unui lider din Kladovo, că „muma noastră a bună e România”, fac o greșeală mare și că ne-am putea trezi cu reacții potrivit cărora se va turna apă la moara extremiștilor și radicalilor antiromâni din Serbia și le face un mare deserviciu etnicilor români care au fost întotdeauna și sunt loiali statului sârb. Da, este posibil și asta, însă dubla cetățenie rămâne dublă cetățenie, la fel ca și a etnicilor maghiari din Transilvania, care sunt loiali statului gazdă, adică celui român, iar pe români nu îi deranjează pe cine consideră maghiarii „țara lor mumă bună”!
Recomandările noastre
