Ministerul Finanțelor pune în aplicare taxarea inversă la haine și încălțăminte. Cum funcționează mecanismul și ce efecte poate avea

Ministerul Finanțelor pregătește introducerea taxării inverse pentru achizițiile de îmbrăcăminte și încălțăminte, o măsură care ar putea reduce evaziunea fiscală la TVA. România rămâne pe primele locuri în UE la pierderile din colectarea TVA.

O nouă măsură împotriva evaziunii fiscale

Ministerul Finanțelor lucrează la un proiect prin care taxarea inversă să fie aplicată și în domeniul achizițiilor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Măsura ar transfera obligația de plată a TVA de la vânzător către cumpărător, iar scopul declarat este reducerea evaziunii fiscale într-un sector cu valori mari ale pieței și tranzacții greu de monitorizat.

Implementarea mecanismului depinde însă de discuțiile cu Comisia Europeană. România are nevoie de o derogare, întrucât regulile generale ale Uniunii Europene privind TVA nu prevăd aplicarea pe scară largă a taxării inverse, ci doar pe domenii specifice unde există risc ridicat de fraudă.

Haine. Sursa foto iStock

Contextul european și limitele aplicării

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat în urmă cu o lună că instituția lucrează deja la implementarea taxării inverse pentru comerțul cu legume și fructe, urmând ca discuțiile cu Bruxelles-ul să clarifice în ce domenii poate fi extinsă măsura.

Consultările de la Cotroceni, aproape de final. Nicușor Dan va face declarații. Live Text

BNR a publicat salariile conducerii. Cât câștigă Mugur Isărescu

Nazare a precizat atunci că taxarea inversă ar putea fi aplicată și în alte sectoare cu niveluri ridicate de evaziune fiscală, menționând inclusiv industria textilă și cea a încălțămintei.

Specialiștii consideră că mecanismul poate fi eficient pentru combaterea evaziunii, dar avertizează că aplicarea generalizată este dificilă, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană pregătește noi reguli în materie de TVA, valabile din 2030. O derogare generală ar putea dura ani pentru a fi aprobată, însă varianta sectorială – aplicată doar pe anumite piețe – ar putea aduce beneficii pe termen scurt.

România, lider negativ la pierderile din TVA

Conform celui mai recent raport al Comisiei Europene, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește decalajul de colectare a TVA.

În 2022, diferența dintre TVA care putea fi colectată și cea efectiv colectată a fost de 30,6%, echivalentul a 41,8 miliarde lei. Deși procentul a scăzut față de 2021, când decalajul era de 34,8%, problema rămâne una majoră.

Datele preliminare pentru 2023 indică însă o nouă deteriorare: pierderi estimate la 33,7% din TVA potențial colectabil, ceea ce înseamnă aproximativ 54 miliarde lei.

Unde se aplică deja taxarea inversă

România utilizează deja mecanismul taxării inverse în mai multe sectoare economice, toate vizate de riscul crescut de evaziune:

• livrarea de deșeuri feroase și neferoase, rebuturi și produse semifinite rezultate din prelucrarea acestora;

• reziduuri și alte materiale reciclabile (hârtie, carton, textile, cabluri, cauciuc, plastic, sticlă);

• masă lemnoasă și materiale lemnoase;

• cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr;

• transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră și certificate verzi;

• livrarea de energie electrică și gaze naturale către comercianți persoane impozabile;

• construcții, părți de construcție și terenuri, în anumite condiții;

• livrări de aur de investiții și semifabricate din aur cu titlu ridicat;

• furnizarea de telefoane mobile, console de jocuri, tablete PC și laptopuri;

• furnizarea de dispozitive cu circuite integrate (microprocesoare, unități centrale).

Toate aceste domenii au fost selectate de-a lungul timpului pentru că prezentau riscuri mari de fraudă în colectarea TVA.

Ce ar însemna pentru piața de îmbrăcăminte și încălțăminte

Aplicarea taxării inverse în comerțul cu haine și încălțăminte ar însemna că firmele care cumpără aceste produse ar fi direct responsabile de plata TVA către stat, reducând astfel posibilitatea ca intermediarii să sustragă sumele.

Pe termen scurt, măsura ar putea aduce venituri suplimentare la buget și ar diminua evaziunea fiscală, estimată la valori ridicate în sectorul de retail vestimentar. Pe termen lung, succesul depinde însă de aprobarea Comisiei Europene și de modul în care mecanismul va fi implementat în practică.