Xi și Putin își consolidează alianța strategică. Scutul „Golden Dome”, energia și noua ordine mondială, în centrul discuțiilor

Xi și Putin își consolidează alianța strategică. Scutul „Golden Dome”, energia și noua ordine mondială, în centrul discuțiilorXi Jinping și Vladimir Putin / sursa foto: captură video

China și Rusia au transmis un nou semnal de coordonare strategică la întâlnirea dintre Xi Jinping și Vladimir Putin desfășurată miercuri la Beijing, unde cei doi lideri au criticat planurile SUA privind sistemul antirachetă „Golden Dome”, au discutat despre energie, Taiwan, războiul din Ucraina și extinderea cooperării economice și tehnologice, potrivit informa'iilor furnizate de agenția Reuters.

Summitul a avut loc la doar câteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în China și a fost urmărit atent la nivel internațional deoarece evidențiază modul în care Beijingul încearcă să mențină relații stabile cu Washingtonul, fără a renunța însă la parteneriatul strategic cu Moscova.

Întâlnirea a fost marcată de declarații comune dure la adresa politicii externe și nucleare americane, dar și de lipsa unui acord final privind gazoductul Power of Siberia 2, unul dintre principalele obiective economice ale Kremlinului.

Critici comune la adresa SUA și a proiectului „Golden Dome”

Cel mai puternic mesaj politic al summitului a vizat noul sistem american de apărare antirachetă „Golden Dome”, proiect susținut de administrația Trump. În declarația comună publicată după întâlnire, China și Rusia au afirmat că sistemul bazat pe interceptori terestri și spațiali amenință „stabilitatea strategică globală”.

Potrivit Evenimentul Zilei (EVZ) Beijingul și Moscova consideră că dezvoltarea unui astfel de sistem poate destabiliza echilibrul nuclear internațional și poate alimenta o nouă cursă a înarmării.

Cele două state au criticat și expirarea tratatului New START privind limitarea arsenalelor nucleare strategice americane și rusești, după ce Washingtonul nu a acceptat propunerea Moscovei de prelungire temporară a acordului

În documentul comun, liderii au avertizat și asupra „mentalității de Război Rece”, a politicilor bazate pe presiune militară și a revenirii la „legea junglei” în relațiile internaționale. Formula a fost folosită inclusiv de Xi Jinping în timpul întâlnirii oficiale, potrivit publicației The Guardian.

„Agenda globală a păcii și dezvoltării se confruntă cu noi riscuri și provocări”, se arată în declarația comună citată de Kremlin și Reuters.

Întâlnirea cu Putin vine imediat după vizita lui Trump în China

Contextul diplomatic al summitului este considerat esențial. Xi Jinping i-a primit pe Donald Trump și Vladimir Putin la Beijing în aceeași săptămână, într-o succesiune rară de întâlniri cu liderii celor mai importante două puteri rivale ale Chinei, potrivit EVZ .

Presa internațională notează că Beijingul încearcă să se prezinte drept un actor indispensabil pentru stabilitatea globală, în contextul războiului din Ucraina, al conflictului din Orientul Mijlociu și al tensiunilor comerciale internaționale.

Financial Times scriu că Xi a încercat să transmită două mesaje diferite: deschidere pentru stabilizarea relațiilor cu SUA și, în paralel, continuitate în parteneriatul „fără limite” cu Rusia.

Xi i-ar fi spus chiar lui Trump, în timpul întâlnirii lor de săptămâna trecută, că Vladimir Putin ar putea „să regrete” invazia din Ucraina pe termen lung.

Informația, bazată pe surse apropiate discuțiilor, sugerează că Beijingul încearcă să păstreze o anumită distanță diplomatică față de război, fără a rupe însă relația strategică cu Moscova.

Energia, una dintre cele mai importante teme ale summitului

Un subiect central al întâlnirii a fost cooperarea energetică dintre cele două state. Rusia încearcă de mai mulți ani să obțină acordul final al Chinei pentru proiectul Power of Siberia 2, un gazoduct de aproximativ 2.600 de kilometri care ar urma să transporte anual 50 de miliarde de metri cubi de gaz către China prin Mongolia.

Deși Kremlinul a transmis înaintea summitului că există așteptări mari privind proiectul, nu a fost anunțat niciun acord final, potrivit Associated Press.

Xi Jinping a declarat că energia și conectivitatea resurselor trebuie să reprezinte „piatra de balast” a relațiilor chino-ruse, însă nu a menționat explicit gazoductul în discursul oficial.

energie gaze

Energie/gaze. Sursa foto: AI

Principalele divergențe rămân legate de prețul gazului și condițiile comerciale, iar negocierile pot continua încă ani de zile. Kremlinul a transmis doar că există „o înțelegere generală asupra parametrilor proiectului”.

În același timp, vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Beijingul este interesat de creșterea importurilor de petrol rusesc pe termen lung. Rusia a raportat o creștere de aproximativ 10% a exporturilor către China în primele patru luni ale anului.

Associated Press amintește că schimburile comerciale dintre cele două state au ajuns la aproximativ 228 de miliarde de dolari în 2025, iar China a devenit principalul partener comercial al Rusiei după sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei din Ucraina

Peste 20 de documente semnate la Beijing

În timpul vizitei lui Putin au fost semnate mai multe acorduri și declarații comune privind cooperarea strategică, energia nucleară, tehnologia și inteligența artificială, potrivit EVZ.

Reuters menționează că una dintre discuții a vizat inclusiv posibilitatea utilizării cipurilor chinezești pentru dezvoltarea proiectelor de inteligență artificială din Rusia, în contextul sancțiunilor occidentale care limitează accesul Moscovei la tehnologie avansată.

Cele două părți au semnat și o declarație privind susținerea unei lumi „multipolare”, concept promovat constant atât de Beijing, cât și de Kremlin ca alternativă la dominația occidentală, potrivit The Guardian

Totodată, Xi și Putin au decis extinderea Tratatului de bună vecinătate și cooperare semnat inițial în 2001, document considerat unul dintre pilonii relației bilaterale moderne.

Taiwan, Ucraina și Orientul Mijlociu, pe agenda discuțiilor

Summitul a inclus și teme geopolitice sensibile. Rusia și-a reafirmat sprijinul pentru poziția Chinei privind Taiwanul, în timp ce Beijingul a continuat să evite criticile directe la adresa invaziei ruse din Ucraina, potrivit evz.ro.

Moscova a susținut public refuzul Chinei de a participa la eventuale negocieri trilaterale privind controlul armelor nucleare cu SUA

China Taiwan

China Taiwan / sursa foto: dreamstime.com

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, Xi Jinping a cerut o încetare a ostilităților și măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice globale, afectate de conflictul dintre Israel și Iran.

Xi a insistat asupra necesității unei „guvernări globale mai juste și mai rezonabile”, mesaj care a fost interpretat drept o critică indirectă la adresa influenței occidentale.

Relația personală dintre Xi și Putin rămâne un element-cheie

Xi Jinping și Vladimir Putin s-au întâlnit de peste 40 de ori în ultimii ani, iar relația personală dintre cei doi lideri este prezentată constant de ambele state drept un factor esențial al parteneriatului strategic.

Vizita lui Putin la Beijing a inclus ceremonii oficiale extinse, gardă de onoare și salve de tun în fața Marelui Palat al Poporului. Imaginile cu cei doi lideri au fost intens promovate de presa de stat chineză și rusă.

Putin a afirmat după discuții că relațiile ruso-chineze au ajuns la „un nivel fără precedent” și a anunțat că l-a invitat pe Xi în Rusia anul viitor.

Un summit simbolic, dar fără rezultate economice decisive

Deși întâlnirea a produs declarații politice puternice și o demonstrație de unitate strategică, analiștii remarcă faptul că Moscova nu a obținut principalul rezultat economic urmărit: acordul final pentru Power of Siberia 2.

În schimb, summitul a consolidat imaginea unei relații chino-ruse tot mai apropiate în plan diplomatic și strategic, în contextul tensiunilor dintre marile puteri și al schimbărilor din economia globală.

Pentru Beijing, întâlnirea a reprezentat și o oportunitate de a transmite că poate menține simultan dialogul cu Washingtonul și parteneriatul cu Moscova, într-un moment în care China încearcă să își consolideze rolul de actor global indispensabil.