Merkel, trădată și umilită de aliații din propriul guvern. Ministrul german de interne a pus bazele unei „Axe împotriva imigrației ilegale”, alături de Salvini și cancelarul austriac

Merkel, trădată și umilită de aliații din propriul guvern. Ministrul german de interne a pus bazele unei „Axe împotriva imigrației ilegale”, alături de Salvini și cancelarul austriac

Merkel, trădată și umilită. Sunt indiciii clare că politicienii dreptei tradiționale nu mai vor să respecte interdicția de a colabora cu populiștii.

Cel mai important semnal de până acum este faptul că miniștrii de interne italian, austriac și german anunță că vor constitui „o axă voluntară” pentru combaterea imigrației ilegale și doresc să pună capăt bâlbâielilor UE pe această temă. Împreună cu ministrul german de interne Horst Seehofer, cancelarul austriac, conservatorul Sebastian Kurz a anunțat la Berlin că se alătură Romei și Berlinului în „axa de voluntari în lupta împotriva imigrației ilegale”.

„Sunt mulțumit de buna colaborare pe care vrem să o construim între Roma, Viena și Berlin. Cred că este important să nu așteptăm dezastrul, ca în 2015, ci să acționăm la timp", a declarat Kurz.

Până aici nu e chiar o mare surpriză. Kurz nu pare să se sinchisească de regulile pe care i le fixează birocrații de la Bruxelles și presa progresistă, forțe care urmăresc izolarea populiștilor. De altfel, chiar și la el acasă, Kurz e la guvernare împreună cu naționaliștii, așa că de ce nu ar bate palma și cu Matteo Salvini, liderul de fapt al populiștilor europeni.

Ne puteți urmări și pe Google News

Mult mai îngrijorătoare pentru liderii progresiști, dar în primul rând pentru Angela Merkel, este însă prezența în această axă a conservatorului bavarez Horst Seehofer. Seehofer este, până la urmă, ministru de Interne Federal în guvernul Angelei Merkel și, totodată, liderul unui partid aliat (Uniunea Creștin-Socială din Bavaria), care însă a plătit serios la vot politicile pro-imigrație ale Angelei Merkel.

Tensiunile dintre Seehofer și Merkel sunt de notorietate. Recent, s-au înregistrat și alte ciocniri între cei doi. În weekend, Merkel s-a opus unei ințiative a lui Seehofer de a limita intrarea solicitanților de azil în Germania. Ministrul de Interne dorește să-i împingă dincolo de frontiera germană pe cei deja înregistrați într-o altă țară europeană.

Cancelarul se opune însă, sub pretextul că fiecare țară va face același lucru, condamnând astfel libertatea de circulație în Europa. Horst Seehofer a anunțat că va avea o discuție cu Angela Merkel pentru a încerca să găsească o soluție.

Înainte de această reuniune, care pare a ultimei șanse, Seehofer a decis să mai facă un pas pe calea rupturii cu Merkel și s-a alăturat axei austro-italiene. Dar nu numai în Italia, Germania și Austria se găsesc lideri care sprijină ideea unor poziții dure vizavi de imigranții ilegali.

Sebastian Kurz colaborează și cu alte țări în ceea ce privește crearea unor centre de primire a imigranților în afara UE și a solicitat sprijin din partea Olandei și Danemarcei. Inițiativa e destinată clar să submineze planul Angelei Merkel de a crea un sistem comunitar de azil, subiect care urmează să fie discutat la summitul UE la sfârșitul lunii iunie.

Italia și Grecia au solicitat de mai multe ori o distribuție a migranților și în celelalte țări UE. Angela Merkel este în favoarea acestei soluții, în ciuda opoziției eroice a Poloniei și Ungariei. Între timp, însă, Matteo Salvini pare însă să se fi răzgândit. Pe de o parte, pentru că trimiterea automată a imigranților către alte țări afectează relațiile partidului său cu naționaliștii aflați la guvernare în Polonia, care nu doresc să ia niciun imigrant.

Pe de altă parte, energicul ministru de interne german pare că se gândește că într-un context politic favorabil, imigranții din Italia n-ar mai trebui răspândiți pe tot continentul, ci trimiși, pur și simplu, acasă.

În opinia mea, un lucru e de reținut: această axă - pe care presa mainstream s-a grăbit să o compare, mare atenție, cu pactul dintre Germania, Italia și Japonia din Al doilea Război Mondial - marchează sfârșitul unei ere. Zilele când populiștii nu erau frecventabili pentru politicienii mainstream se apropie de sfârșit.

Și asta nu ar trebui să ne mire. Conducătorii dreptei tradiționale, conservatoare, știu că, dacă vor face în continuare jocurile stângii progresiste, vor împărtași soarta partidelor socialiste, care cu două trei excepții (Spania, Finlanda și România) sunt în cădere liberă în toată Europa.