Nici nu vă puteți imagina ce agitație provoacă în rândul autorităților această spinoasă chestiune. În vreme ce numărul adolescenților înjunghiați pe străzi crește de la lună la lună, în primăria Londrei, condusă de Sadiq Khan, se înființează toalete destinate acestei minorități sexuale.

Tema e de mare actualitate și în școli, unde programele de așa-zisă „educație sexuală” îi învață pe copii că băieții și bărbații transgenderi pot avea menstruație. Mă rog, ce-i drept, „educația sexuală” de acest gen nu merge prea bine în școlile unde elevii sunt în marea lor majoritate musulmani.

Părinții de aici au blocat cursurile dedicate diversității de gen, amenințând că-și retrag odraslele de la școală. În ciuda adversităților, diversitatea și corectitudinea politică merg mai departe spre o lume în care nimeni nu va mai fi discriminat.

Până și închisorile au deschis o luptă sfântă pentru acordarea tuturor drepturlor și facilităților pentru transgenderi. Că oricum în ceea ce privește transformare acestor stabilimente în centre de radicalizare islamistă, bătălia e deja pierdută. Să nu cumva să râdeți de problema transgenderilor din închisori.

E o ecuație la fel de complicată cu cea a omului care voia să transporte cu o barcă un lup, o capră și o varză. Marea surpriză pentru autoritățile penitenciare atât de sensibile la dorințele minorităților sexuale a fost că unii au ales să-și ispășească pedeapsa în închisori pentru bărbați, deși se consideră femei.

Explicația vine de la un deținut identificat prin inițialele AL. Omul le-a spus specialiștilor de la firma G4S, care făceau un studiu despre deținuții transgender, de ce a preferat să fie închis printre bărbați: „Am înțeles că în închisoarea pentru femei deținutele ar fi fost mult prea interesate de ce am în pantaloni”.

În Anglia și Țara Galilor, conform informațiilor pe care le au la dispoziție autoritățile, sunt un număr de 139 de trasgenderi. Problema repartizării lor este însă extrem de grea, de vreme ce nu există închisori unisex, iar autoritățile trebuie să ia în considerare și siguranța celorlalți deținuți.

De data aceasta e vorba de o problemă cât se poate de reală. Administrația penitenciarelor britanice a avut mari bătăi de cap din cauza unui transgender condamnat pentru pedofilie. Deținutul, care s-a declarat femeie și și-a ales numele Karen White, a agresat sexual, în 2017, două colege în închisoarea femeilor.

„Avem de a face cu o ciocnire între drepturile deținuților”, a declarat Richard Garside de la Centrul de Studii pentru Infracțiuni și Justiție. Confruntat cu această dilemă grea, Ministerul britanic al Justiției a întors problema pe toate fețele și a găsit, într-un final, poziția justă- trebuie înființată o secțiune separată pentru deținuții transexuali.

A fost ales exact și locul în care să fie amplasat acest centru de detenție- o aripă separată din închisoarea pentru femei Downview din sudul Londrei. Deocamdată noua închisoare va avea însă doar trei deținuți, toți transgenderi care se consideră femei. Ministerul Justiției a declarat că este un răspuns la niște probleme individuale și nu un program-pilot pentru o soluție finală în privința transgemderilor.

Chiar dacă la nivel politic problema este tratată cu maximă seriozitate, conducerile închisorilor, confruntate poate cu probleme ceva mai urgente, nu prea se grăbesc să ia măsuri. Un raport al unei comisii parlamentare de anchetă arată că în vreme ce unele închisori au cumpărat lenjerie de damă pentru deținuții din această minoritate sexuală, altele au ignorat complet indicațiile de la centru.

Ziariștii de la prestigioasa publicație The Economist cred că varianta unor secții separate pentru transgenderi e oricum mai bună decât sistemul actul. Potrivit regulamentelor în vigoare în Marea Britanie, deținuții transgenderi trebuie să se adreseze conducerii închisorii dacă vor să fie mutați într-o altă închisoare pe baza identității sexuale pe care și-o asumă.

Nu e necesar să dovedească faptul că au făcut o operație de schimbare de sex, că urmează un anumit tratament cu hormoni. Nu trebuie nici măcar să prezinte „”un certificat de recunoaștere a genului” care să arate că nu aparțin sexului lor biologic. Problema este că toată răspunderea pentru o astfel de mutare cade pe umerii conducerii închisorii.

Membrii consiliilor de administrație sunt trași la răspundere dacă transgenderii își atacă sexual noii colegi de detenție. Nici obligarea transgenderilor care se simt femei să-și execute pedeapsa alături de bărbați nu este însă o soluție, spun ziariștii de la The Economist, citând același raport parlamentar care arată că doi transgenderi femei s-au sinucis în 2015 din cauza faptului că nu au fost mutate din închisoarea bărbaților.

Cu toate astea, nu toți transgenderii agreează ideea unor închisori separate. Activiștii gălăgioși de pe străzi urlă că „femeile trans sunt tot femei” și ar trebui tratate ca atare. Alții, ca activistul transgender Debbie Hayron, spun că dacă ar ajunge vreodată ls închisoare, ar prefera să-și execute pedeapsa printre bărbați și nu în acelați loc cu transgenderi condamnați pentru infracțiuni sexuale.

”Dacă acești oameni sunt considerați prea periculoși pentru a fi închiși alături de femei, probabil ar fi la fel de periculoși și pentru mine.” Pe mine întreaga dezbatere cu privire la transgenderii din Marea Britanie mă duce cu gândul la argumentul forte al celor care au refuzat să se prezinte la referendumul organizat în România pentru definirea familiei: ”țara are probleme mult mai importante de rezolvat”.

Probabil, însă, în Marea Britanie, aceste probleme importante au fost de multă vreme rezolvate, așa că acum autoritățile se pot ocupa și de dilema celor 139 de transgenderi și parcă ar mai fi ceva…: da! Era să uit- de Brexitul care bate la ușă.