Președintele României are o mâncare preferată, care nu este deloc pretențioasă. Este vorba despre ciorba de perișoare, un preparat delicios, despre care se spune că este gătit perfect la Sibiu de Carmen Iohannis, prima doamnă.

Ca orice om de rând, și președinții de stat au preferințe culinare. Despre Klaus Iohannis se spune că este înnebunit după ciorba de perișoare, însă nu refuză niciodată preparatele săsești.

Când vine vorba despre plăceri culinare, Klaus Iohannis consumă deseori mâncărurile tradiționale săsești, ca Brock-ul (pâine de casă, zeamă de varză şi cârnaţi), ciorba de rubarbă (cu stafide, cu scorțișoară și dreasă cu smântână grasă), fripturile, alături de sosuri acrișoare de mere, vișine și agrișe sau cu Knodel (găluște din cartofi), ori delicioasa plăcintă Hanklich (aluat pufos cu cremă de smântână, unt, ouă și stafide).

„Ştiu ce mirosuri erau la Cotroceni sub fiecare”

Despre mâncărurile iubite de ceilalți președinți ai României, aflați la Cotroceni înaintea lui Iohannis, eseisteul Andrei Pleșu a făcut dezvăluiri. „Eu am fost în preajma celor trei preşedinţi. (...) Ştiu ce mirosuri erau la Cotroceni sub fiecare. Pe vremea lui Iliescu mirosea a: chifteluţe, sărmăluţe, zona asta. (...) Pe vremea lui Constantinescu a fost trist din punct de vedere alimentar, fiindcă felul lui preferat era friptură la tavă. Adică, ştiţi, chestia aia – nişte carne care pluteşte în ceva maro, într-un sos maro, gros. Iar la şedinţele foarte lungi – care se prelungeau – de CSAT, primeam la un moment dat sendvişuri fiecare, dar el nu lua sendvişuri, lui i se aducea ce-i plăcea lui, şi anume nectar de fructe, de piersici, cu biscuiţi. Domnule preşedinte, i-am spus, nu se poate guverna cu nectar de fructe şi biscuiţi!”, a povestit Pleșu.

Băsescu, un șef de stat nepretențios

Traian Băsescu a fost cel mai puțin pretențios dintre locatarii de la Cotroceni. El obișnuia să mănânce rapid, în picioare, orice i se aducea. La restaurant, când mergea, prefera rulada din mușchi de vițel cu ficat de gâscă la aperitiv și grătarul mioritic: mușchi de vită sau piept de pui.

La desert, Băsescu mânca plăcinta cu mere, tort de ciocolată sau baclava.

Elena Ceaușescu se dădea în vânt după „puțișoare fierte”

În Epoca de Aur, cuplul Ceaușescu avea multe preferințe. Elenei îi plăceau salata de vinete cu ardei copți, ciorba de ciolan afumat, nu avea favorite la friptură, grătar slab să fi fost, iar la desert prefera „puţişoare fierte”.

Suzana Andreiaș, 30 de ani administrator al palatelor familiei Ceauşescu, descrie în cartea sa „La curtea lui Ceaușescu” rețeta după care se preparau „puțișoarele fierte” pentru Elena Ceaușescu.

„Se fierb cartofi, se pune faină, ouă, se face o cocă, se prăjește puţin în unt, se face din ea, cu palmele, bucăţi cam cum este plastilina, dar mai groase, se lasă un pic la rece şi se bagă la fiert. Când sunt gata, se scot cu o paletă de spumă, ca să se scurgă de apă. După aia se pun într-o tavă pregătită cu pesmet puțin rumenit, cu scorţişoară, zahăr şi unt. Se tăvălesc puţişoarele prin pesmet şi se bagă puţin la cuptor, cam un sfert de oră, acoperite”.

Sarmalele, marea pasiune a lui Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu era fan mâncăruri românești. „Unchiul meu adora mâncăruri tradiţionale: sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf. Dacă lipseau de Revelion, de exemplu, era vai şi-amar de bucătari, jar mâncau! Îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut, preferatele erau vinul alb din podgporia Segarcea şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Tanti Lenuţa mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion”, povestește Mihaela Moraru, fiica lui Marin Ceauşescu, fratele mai mare al lui Nicolae Ceaușescu, în cartea sa „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”.