Străbunicii și bunicii noștri locuiau la țară și puțini aveau ceva avere, adică niște pământ de unde puteau vindeau câte ceva. Mămăliga era mâncarea de bază a ţăranului român, acum un secol. O mâncau caldă sau rece, în combinaţie cu aproape orice, de la brânză, până la magiun de prune. Aflăm ce mâncau românii acum 100 de ani de la dr. I. Felix, în cartea „Poveţe despre hrana ţăranilor”, publicată în 1901.

Țăranii români mâncau vara de trei ori pe zi, scrie profesorul de igienă de la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Iarna, se consumau proviziile strânse peste vară. Numai copiii aveau patru sau chiar cinci mese pe zi. Din cauza sărăciei, ţăranii erau mai mult vegetarieni, decât carnivori.

 Care era mâncarea românilor acum 100 de ani

„Carnea vitelor, păsările, ouăle, laptele, brânza, peştele sunt mult mai hrănitoare decât legumele. Oamenii care se hrănesc cu carne, ouă, lapte sau peşte au mai multă putere, lucrează mai bine, sunt de obşte mai sănătoşi”, observa medicul în studiul despre alimentaţia ţăranilor. Locuitorii de la sate respectau cu sfinţenie zilele de post şi astfel mesele cu carne se rezumau doar la patru zile de săptămână.

Mămăliga era mâncarea de bază Sătenii de acum 100 de ani făceau mămăliga din făină de porumb, din mei, orz sau hrişcă. „Din făină de porumb se face mămăliga vârtoasă.

Mămăliga subţire sau terciu, pâsat sau terci din făină măcinată mai mare şi fiartă cu lapte, turtă în spuză, mălai în ţest, turtă coaptă în ţest, mălai cu brânză, mălai în tavă, jumări cu lapte acru, cocoloş sau brânză învelită în mămăligă şi coaptă pe cărbuni. Mămăliga mai poate fi pripită sau fiartă lung”, explică dr. I.Felix în cartea care prezintă alimentaţia ţăranilor în urmă cu un veac.

Citiți articolul integral în Rețete și vedete