Judecătoarea Lavinia Coțofană a înaintat către ICCJ o cerere de revizuire a deciziei prin care colegii săi magistrați au decis să o excludă din magistratură pentru că a dezvăluit modul prin care se făceau plățile pentru asistență extrajudiciară la Judecătoria Arad. Ea a invocat proaspătul protocol desecretizat dintre CSM și SRI. Magistratul susține că a ajuns în această situație prin hotărârea 23J/31.10.2016 a CSM – Secția pentru judecători, prin care s-a admis în parte acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară.

În opinie majoritară, aplicarea sancțiunii disciplinare a constat în „excluderea din magistratură”. Prin aceeași hotărâre s-a respins, cu unanimitate, acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva subsemnatei, pentru săvârșirea abaterii disciplinare.

Pentru a dispune această sancțiune s-au reținut pretinse abateri disciplinare: fapta de a fi sesizat „în grabă” Ministerul Public, în sensul că as fi căutat să strâng date și informații cu privire la existența unor posibile infracțiuni, identificarea persoanelor care au comis aceste fapte, activităţi specifice organelor de urmărire penală; faptul că aş fi audiat minori în camera de consiliu, în prezența soţului subsemnatei, fapta de a transmite copii ale unor înscrisuri din dosarul nr. 7749/44/2015 către Parchet și alte instituții publice”, arată judecătoarea în cererea de revizuire înaintată ÎCCJ.

 

Acuze grave

De asemenea în sarcina magistratului s-au reținut: „intenţia clară” a subsemnatei de a „manipula legea în mod conştient, folosindu-mă de funcţia de judecător pentru a strânge probe în susţinerea sesizărilor formulate împotriva conducerii Baroului Arad” şi că subsemnata aş fi acceptat „încălcarea confidenţialităţii lucrărilor de care am luat cunoștință în virtutea atribuţiilor de serviciu, în vederea realizării demersului meu de a strânge probe împotriva conducerii Baroului Arad”, mai arată magistratul în sesizare. Pentru toate aceste fapte, magistratul a fost exclus din sistem. Decizia a rămas definitivă prin hotărârea nr. 226/09.10.2017 pronunțată de ÎCCJ.

 

Avertizor cu acte-n regulă

Judecătoarea, văzând abuzurile la care este supusă de către forul care trebuia să o apere împotriva fărădelegilor, s-a adresat pe 3.07.2017 Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției și Petiții din Senatul României. Aceasta din urmă a stabilit: „Comisia a constatat, cu unanimitate de voturi, următoarele: „Statutul de avertizor în interes public al dnei judecător LaviniaNicoleta Coțofană, începând cu data de 01.02.2016 în conformitate cu Legea nr. 571/2004; Constată aparența de drept în favoarea tezei că doamna judecător Lavinia-Nicoleta Coțofană a fost victima unui abuz”.

 

I-au dat dreptate

Cele semnalate s-au transformat într-un dosar penal deschis la DNA Timișoara sub numărul 22/P/2012 care nici până acum nu a fost finalizat. Secția de Judecători a CSM a stabilit că practica de la Judecătoria Arad este contrară celei existente la nivel național, iar pe cale administrativă Curtea de Apel Timișoara a fost obligată să uniformizeze deciziile sub aspectul posibilităţii utilizării delegaţiilor de asistenţă extrajudiciară, pentru reprezentarea/asistarea părţilor în faţa instanţei de judecată.

 

Drept la apărare, încălcat de CSM, folosind documente de la ofițerii de informații

Desecretizarea protocolului încheiat de CSM cu SRI a scos la iveală modul în care Secțiile Disciplinare pentru Procurori sau pentru Judecători îi puteau scoate din sistem pe cei care deranjau. Astfel la art. 5 se prevede că: „În situații de excepție, datele și informațiile transmise de Serviciul Român de Informații pot fi introduse în dosarele de cercetare ale Consiliului Superior al Magistraturii, numai cu respectarea prevederilor de la alin. (2) și alin. (3)”. De aici se poate deduce că în cazul judecătoarei Coțofană, SRI a fost furnizorul informațiilor care au dus la excluderea din magistratură.

Protocolul menționează clar că: „Documentele clasificate transmise între Părți, în aplicarea prezentului Protocol, vor fi returnate emitentului în termen de 30 de zile, fără a păstra copii sau extrase ale acestora, realizate prin scanarea sau multiplicarea totală sau parțială a documentelor, potrivit legislației în vigoare”. „Se poate observa că Protocolul prevede posibilitatea ca în acțiunile disciplinare să fie introduse date și informații clasificate de care persoana judecată disciplinar să nu aibă cunoștință (dacă acestea există și dacă da, ce anume conțin)”, arată magistratul în sesizarea către ÎCCJ.

 

Fapte trecute cu vederea

„Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut soluția CSM pronunțată împotriva mea cu toate că la data judecării recursului martorii intimatei Inspecția Judiciară, dobândiseră deja calitatea de suspecți, fiind urmăriți penal in personam pentru mai multe infracțiuni inclusiv declarații mincinoase care au fundamentat soluția de excludere a mea din magistratură. Deși la dosar au fost depuse dovezi ale calității de suspecți ale martorilor Inspecției Judiciare, în motivarea Deciziei 266/09.10.2017 nu au fost reținute aceste aspecte”, mai spune magistratul.

 

Interceptată ilegal din ordinul șefului Judecătoriei Arad

„În mod inexplicabil, membrii CSM care au judecat acțiunea disciplinară au respins proba cu expertiza solicitată. Aceasta privea înregistrările efectuate din ordinul președintelui Judecătoriei Arad de la acea dată – instanță la care activam, înregistrări efectuate în absența unui mandat și contrar dispozițiilor Legii nr. 677/2001 și care au presupus intrarea în serverele STS.

În plus, mai arată magistratul, înregistrările ilegale nu aveau ora și nici data identificate. Completul de judecată care a pronunțat Decizia nr. 266/09.10.2017 supusă revizuirii nici măcar nu s-a pronunțat pe proba solicitată din nou, respectiv expertizarea înregistrărilor video reținute împotriva mea. Ori nu există o explicație rezonabilă pentru respingerea acestei probe decât prin existența unor date/ informații la care subsemnata nu am avut acces și care i-au convins pe membrii CSM și magistrații Î.C.C.J de inutilitatea probei sau de riscul încuviințării acesteia, având în vedere că sunt falsificate și ar fi afectat, astfel, imaginea sistemului judiciare, relevând faptul că un președinte de instanță, pentru a-și ascunde propriile infracțiuni, intră fără mandat în serverele STS și falsifică înregistrări pentru „a scăpa” de colegul care nu era dispus să închidă ochii astfel cum i s-a solicitat de chiar președintele instanței”, mai arată judecătorul Coțofană.