De-a lungul anilor, mai mulți magistrați au fost sub supravegherea atentă a DNA. Asociația Magistraților din România a solicitat lista completă cu procurorii care au avut dosare penale.

Asociația Magistraților din România (AMR), condusă de jud. dr. Andreea Ciucă, de la Curtea de Apel Târgu Mureș, solicită comunicarea listei cu judecătorii și procurorii care au fost cercetați și supravegheați ani de zile de către DNA. De fapt, AMR se raliază demersului făcut în acest sens de trei membri ai CSM – judecătoarea Gabriela Baltag, judecătoarea Evelina Oprina și reprezentantul societății civile Victor Alistar – care au cerut Inspecției Judiciare punerea la dispoziție de urgență, dar în regim de nepublicitate, a listei cu magistrații care au avut dosare penale la DNA, așa cum Raportul Inspecției Judiciare a dezvăluit.

„In acest sens, intr-un comunicat de presa emis marti seara, 2 iulie 2019, AMR subliniaza ca cercetarea in secret a magistratillor de catre DNA, in urma unor sesizari din oficiu, fara ca judecatorilor si procurorilor vizati de dosare penale sa li se aduca la cunostinta ca sunt vizati in dosare penale este un fapt inadmisibil, care incalca flagrant independenta acestora.

De asemenea, un alt aspect extrem de grav ce nu poate fi trecut cu vederea il reprezinta supunerea magistratilor unor masuri de supraveghere, asa cum s-a intamplat ani de zile, in plina teroare DNA. „Aceste date vor releva daca, in pofida celor sustinute in spatiul public, in ultimii ani, de magistrați si de persoane din afara sistemului de justitie, activitatea DNA a fost atat de in litera si spiritul legii incat sa nu lase nicio sansa existentei Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cum sustin unii”, arată AMR, conform Luju.

Comunicatul AMR:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sustine demersul celor trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii – doamna judecator Gabriela Baltag, doamna judecator Evelina Oprina si domnul Victor Alistar, reprezentant al societatii civile –, privind comunicarea urgenta si in regim de nepublicitate a listei cu magistrați care au fost subiectul procedurilor expuse in Raportul Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2018.

AMR considera ca acest demers este nu numai indreptatit, ci si necesar, cel putin din perspectiva urmatoarelor argumente:

-Nu este indeajuns sa clamam independenta acestor magistrați, cu titlu general si prin slogane, ci trebuie sa tratam acest principiu cu respect, atat in interiorul, cat si in exteriorul sistemului de justitie, aratand, de fiecare data, actiunile/omisiunile care ii aduc atingere, propunand solutii concrete si facand demersuri efective pentru realizarea acestora.

-In acest sens, AMR subliniaza ca urmarirea penala 'in secret' a magistratilor, prin deschiderea dosarelor de catre DNA, ca urmare a autosesizarilor, fara ca magistratilor sa li se aduca la cunostinta existenta unor astfel de proceduri ce ii priveau in mod direct, este inadmisibila prin raportare la legile pe care le invocam neincetat ca fundament al independentei magistratilor. Asadar, asemenea situatii nu fac decat sa releve faptul ca una zicem si alta facem referitor la obligatia respectarii dreptului la aparare, dreptului la un proces echitabil si, in acest context, la respectarea demnitatii profesiei de magistrat.

-Faptul ca, ulterior (cand? dupa cat timp?) au fost date solutii de clasare confirma necesitatea comunicarii informatiilor solicitate de cei trei membri ai CSM pentru a se putea verifica daca asemenea proceduri au avut potential de presiune asupra magistratilor sau au adus atingere independentei acestora.

-De asemenea, supunerea magistratilor unor masuri de supraveghere, uneori ca urmare a propunerilor lipsite de motivarea care sa le justifice – aici nu putem omite faptul ca admiterea unor astfel de propuneri, nemotivate sau motivate 'sablon' de catre procuror a fost rezultatul unui act al judecatorului –, iar alteori prin doua masuri de supraveghere tehnica, concomitente pentru aceeasi fapta – din nou, a se vedea si actul judecatorului –, releva aspecte care nu pot si nu trebuie trecute cu vederea, mai ales in cauzele finalizate cu clasare/achitare. In caz contrar, acceptam ca, in numele legii, oricine poate face orice, oricand, chiar daca incalca drepturi si libertati consacrate si garantate prin documente interne si internationale la care Romania este parte”.