EVZ Special
Loviturile economice ale anilor ’20. Alex Mihai Stoenescu a explicat cum a încercat România să își mențină suveranitatea. Video
Din cuprinsul articolului
Un nou episod al podcastului „Evenimentul Istoric”, difuzat pe canalul de YouTube „Hai România”, l-a avut ca invitat pe istoricul Alex Mihai Stoenescu. Discuția de astăzi a adus în atenția publicului o serie de evenimente marcante, ce s-au petrecut în perioada interbelică, în România.
Istoricul a introdus treptat, mai multe informații ce aveau să conducă la punctul culminant la podcastului, unul dintre aceste momente fiind cel în care guvernul liberal a anunțat continuarea programului „Prin noi înșine”.
Vintilă Brătianu și programul „Prin noi înșine”
În cadrul podcastului „Evenimentul Istoric”, istoricul Alex Mihai Stoenescu a analizat politica economică a României interbelice și provocările cu care s-a confruntat guvernul liberal condus de Vintilă Brătianu. Acesta a explicat conceptul programului „Prin noi înșine”, care urmărea limitarea influenței străine asupra economiei și exploatarea resurselor naționale de către români. Cu toate acestea, după cum subliniază istoricul, aplicarea acestor măsuri a întâmpinat dificultăți majore, iar guvernul a fost nevoit să recurgă la soluții drastice.
„La noi, în perioada interbelică, avem de-a face cu un guvern liberal, al lui Vintilă Brătianu, care anunță continuarea programului “Prin noi înșine”. Ce însemna acest program “Prin noi înșine”? În primul rând, o limitare prin taxe și printr-o serie întreagă de prevederi legale a influenței companiilor străine în România. Exploatarea solului și a subsolului să fie o chestiune de suveranitate, un drept al românilor, ei să hotărască asupra acestor bogății naturale. Să nu stăpânească străinii bogățiile naturale și implicit economia României. Vintilă Brătianu, ca prim-ministru, s-a lovit de câteva situații. În primul rând, de o situație financiară.
El, pentru acest program avea soluții: să introducă taxe noi, să reducă personalul, să transforme o mare parte dintre funcționari în șomeri. Neexistând industrie, neexistând dezvoltare economică și urbanistică, oamenii aceștia nu aveau unde să se ducă să se angajeze. Avea o soluție: o austeritate internă prin care să facă rost de bani, iar banii să-i dirijeze spre investiții. Sunt niște mecanisme economice foarte cunoscute. A doua soluție a lui Vintilă Brătianu era împrumutul extern, care era soluția tipică. Și el spunea asa: “Eu fac împrumutul extern, dar mă împrumut pentru a face cu acești bani investiții.” Deci, pentru a dezvolta societatea, pentru a dezvolta economia românească, astfel încât să începem să avem producție, să avem locurile de muncă ocupate.”
Împrumutul extern, o soluție inevitabilă
În contextul unei economii fragile, prim-ministrul a fost nevoit să găsească soluții rapide pentru a evita o criză socială și politică. Așa cum subliniază istoricul, lipsa fondurilor pentru salarii și pensii putea duce la revolte, iar împrumutul extern a devenit o soluție inevitabilă pentru menținerea stabilității.
„Ca om politic, ca prim-ministru, și Vintilă Brătianu și orice alt prim-ministru știe foarte bine ca dacă nu mai are bani să plătească pensiile, salariile, oamenii vor ieși în stradă. Și te răstoarnă, cum spunea Maniu “pe cale revoluționară” și pierzi puterea. Ori acest lucru trebuia prevenit. De aceea el a încercat această soluție, a împrumutului”, a mărturisit Alex Mihai Stoenescu.
Ediția integrală a podcastului poate fi urmărită AICI.
