Vechiul „par-impar” care limita mașinile în comunism, luat în calcul din nou

Traficul reprezintă o problemă majoră în Belgrad, iar tot mai mulți locuitori ai capitalei Serbiei se întreabă dacă revenirea la sistemul de circulație „par-impar”, aplicat în fosta Iugoslavie și folosit și în România în perioada comunistă, ar putea reduce ambuteiajele, potrivit Blic.

Traficul, o problemă majoră în Belgrad

Deși în perioada sărbătorilor traficul este mai lejer, în zilele obișnuite aglomerația rămâne o problemă constantă în Belgrad. Tot mai mulți cetățeni consideră că sunt necesare soluții rapide și se întreabă dacă revenirea la sistemul „par-impar” ar putea fi una dintre ele.

Măsura este cunoscută celor care au trăit în fosta Iugoslavie sau care știu despre restricțiile introduse la finalul anilor ’70. În contextul devalorizării constante a dinarului iugoslav și al creșterii prețului petrolului pe piața internațională, statul nu mai putea asigura populației cantitățile necesare de combustibil.

Astfel, pe 3 mai 1979, statul a adoptat o lege care stabilea că, în anumite zile, puteau circula doar mașinile cu numere de înmatriculare pare sau impare. Concret, lunea, miercurea și vinerea aveau drept de circulație autoturismele cu număr par, iar în celelalte zile cele cu număr impar. Rămâne întrebarea dacă, în prezent, acest sistem ar putea reduce aglomerația din trafic.

Nicoleta Luciu nu știe nici engleză nici maghiară. În ce limbă vorbește cu copiii ei

Trei miniștri PSD critică reforma administrativă. Bolojan, luat în vizor

Amintiri din perioada restricțiilor „par-impar”

Deși au trecut câteva decenii de la aplicarea sistemului „par-impar”, cei care au trăit în acea perioadă își amintesc clar restricțiile și disconfortul creat. Un locuitor mai în vârstă din Belgrad a declarat pentru Blic că măsura i-a afectat semnificativ viața de familie, mai ales într-o perioadă în care avea un copil de patru ani, fiind nevoit să își organizeze strict programul în funcție de zilele în care avea sau nu dreptul să conducă.

Șofer. Sursa foto: Freepik

Potrivit acestuia, o dată la două zile își trezea copilul mult mai devreme pentru a merge pe jos la grădiniță, aflată la distanță, apoi trebuia să ajungă la timp la serviciu. În aceleași zile, drumul de întoarcere dura mai mult, iar acest lucru îl făcea să ajungă mai târziu să își ia copilul.

„A fost într-adevăr o perioadă dificilă, iar cel mai mult mă îngrijora ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi îmbolnăvit copilul și nu aș fi putut să-l duc imediat la doctor”, a spus acesta, pentru sursa menționată anterior.

Care ar fi avantajele sistemului

Totuși, susținătorii sistemului consideră că reintroducerea acestuia ar putea reduce semnificativ traficul, mai ales într-un oraș bine conectat prin transportul public. Reducerea poluării este un alt argument, într-un context în care transportul rutier reprezintă una dintre principalele surse de emisii, iar o astfel de măsură ar putea apropia Serbia de standardele europene privind calitatea aerului.

În plus, o circulație mai redusă ar duce la economisirea combustibilului și la diminuarea nevoii de importuri într-o perioadă de criză energetică. Totodată, serviciile de urgență ar putea interveni mai rapid, transportul public ar deveni mai eficient, iar riscurile pentru bicicliști ar scădea.

Măsura a fost aplicată și în România

În România, restricțiile de circulație bazate pe ultima cifră a numărului de înmatriculare au existat în anii ’80, în timpul regimului comunist, din cauza crizei de carburanți.

Măsura a fost introdusă în 1985 de Nicolae Ceaușescu, ca parte a politicilor de raționalizare ale statului, cu scopul de a reduce consumul de combustibil. Autoturismele aveau voie să circule alternativ, duminica, în funcție de faptul că numărul de înmatriculare era par sau impar.