Campania a fost prezentată marți de organizatori în cadrul unei conferințe de presă organizată în Cluj-Napoca.

“Cercetările anterioare au arătat că, în cazul elevilor care învaţă în limba maghiară şi provin din căsătorii mixte, profesorii se confruntă cu provocări pentru care nu au fost pregătiţi.”, a declarat Tibor Toró, director de cercetare al Institutului Bálványos.

Limba maghiară susținută în Transilvania

„O astfel de provocare apare la şedinţa cu părinţii într-o şcoală de limbă maghiară, când profesorul se confruntă cu situaţia că unii părinţi nu vorbesc limba maghiară. Dacă profesorul nu este pregătit pentru această situaţie, el recurge deseori la soluţia de a ţine şedinţa în limba română, cu toate că sarcina şcolii este şi consolidarea poziţiei sociale a limbii maghiare.”, a declarat Ildikó Erdei, directoarea liceului “Bartók Béla” din Timişoara şi colaboratoare a Fundaţiei Integratio.

La conferinţa de presă a fost prezentat şi un film de animaţie care propune o soluţie la situaţia descrisă: profesorii să pregătească o schiţă a subiectelor întâlnirii şi în limba română, pe care să o înmâneze în scris părinţilor români, iar şedinţa să se desfăşoare în maghiară. Atelierul de animaţie Zoom Studio intenţionează să producă o serie de scurtmetraje similare.

„Fundaţia Integratio a dezvoltat mai multe programe pentru a atrage atenţia asupra utilităţii educării bilingve a copiilor născuţi în familii mixte. Au fost organizate, de asemenea, ateliere profesionale şi convorbiri în grupuri de discuţii cu familiile interesate, iar sugestiile au fost dezvoltate după studierea unui număr de exemple specifice, care se găsesc pe site-ul ketnyelvuseg.integratio.ro. O întreagă colecţie de
materiale didactice a fost publicată pe site-ul fakultativ.integratio.ro pentru elevii care au ca limbă maternă maghiară, însă învaţă această limbă doar opţional în şcoli cu
predare în limba română.”, a mai precizat Ildikó Erdei.

Poziții sociale diferite

Erika Keszeg, cercetător al Institutului Bálványos, a pus în evidenţă diferenţa între poziţia socială a limbii române şi cea a limbii maghiare.

“Instituţiile de învăţământ maghiare trebuie să echilibreze asimetria lingvistică, ceea ce este deosebit de important în zonele cu populaţie maghiară
dispersată şi în şcolile cu limbă de predare mixtă” – a spus Erika Keszeg.