Înainte de întâlnirea G7, liderii lumii se confruntă cu provocări uriașe la care nici măcar nu se gândeau în urmă cu un an. Problemele vin chiar și asupra celor mai prospere națiuni din lume, chiar acum când se pregătesc pentru întâlnirea din Germania. Iar Vladimir Putin pândește, în umbră, așteptând ca Occidentul să eșueze.

În urmă cu un an, în stațiunea balneară Carbis Bay din Cornish, președinții, prim-miniștrii și cancelarul G7 s-au întâlnit față în față pentru prima dată de la începutul pandemiei Covid-19. Optimismul plutea în aer, iar împreună au promis să „învingă Covid-19 și să reconstruiască o lume mai bună. De atunci, evenimentele globale au făcut ca aceste obiective să nu mai fie atât de ușor de atins. Iar invazia Rusiei în Ucraina este un nor mare de furtună care urmează să se dezlănțuie.

În următoarele zile, liderii Japoniei, Canadei, Statelor Unite, Regatului Unit, Franței, Italiei, Uniunii Europene și ai Germania se vor întâlni în Bavaria.

Întrunirea are loc în condițiile în care Vladimir Putin amenință cu Armaghedon nuclear, China a devenit din ce în ce mai agresivă, criza alimentară globală se apropie, prețurile petrolului sunt în creștere, iar o încetinire economică globală și o criză a costului vieții se profilează. În plus, Regatul Unit, amenință să încalce legile internaționale în legătură cu acordul Brexit cu UE și amenință că îi va expluza pe solicitanții de azil în Rwanda.

Și chiar dacă Putin nu este în întregime vinovat pentru furtuna care se apropie, războiul său nejustificat din Ucraina este legat în mod inextricabil de multe dintre crizele care se pregătesc. Fără el, soluțiile ar fi mai ușoare și mai puține, iar impactul lor ar fi mai puțin pernicios.

Criza alimentară mondială

Criza mondială a alimentelor poate fi pusă, în parte, pe seama problemelor lanțului de aprovizionare post-pandemic la nivel mondial. Dar furtul de grâu ucrainean de către Rusia și blocarea transportului maritim în Marea Neagră, care împiedică produsele agricole ucrainene să ajungă pe piețele internaționale, joacă, de asemenea, un rol important.

Potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM), Ucraina furnizează 40% din grâul său. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) spune că Ucraina furnizează 16% din exporturile mondiale de porumb și peste 40% din uleiul de floarea-soarelui din lume.

ONG-ul global International Rescue Committee (IRC) a declarat recent că „98% din exporturile de cereale și grâu ale Ucrainei rămân sub blocadă”, adăugând că „prețurile alimentelor la nivel mondial au crescut cu 41% și se estimează că alte 47 de milioane de persoane vor suferi de foamete acută în acest an”. Exporturile de grâu și cereale ale Ucrainei sunt destinate unora dintre cele mai nevoiașe națiuni din lume: Libia, Liban, Yemen, Somalia, Kenya, Eritreea și Etiopia.

Criza energetică amenință angajamentele privind clima

Creșterea prețurilor petrolului este un alt efect secundar al războiului lui Putin. Pentru a remedia acest lucru, G7 va trebui să convingă partenerii OPEC+ ai Rusiei, inclusiv Arabia Saudită, să îi întoarcă spatele și să crească producția de petrol.

Călătoria președintelui american Joe Biden la Jeddah, planificată pentru jumătatea lunii iulie, și cea a premierului britanic Boris Johnson la Riad, în martie, oferă indicii că G7 ar putea face unele progrese în acest sens. Arabia Saudită - ca și Rusia - beneficiază masiv de prețurile ridicate ale petrolului. Câștigul lor este dureros pentru miliardele de oameni care trebuie să plătească factura pentru a duce alimentele pe piață. Eforturile din acest an ale națiunilor occidentale de a renunța la petrolul și gazele rusești au dat un impuls celui mai mare contributor la criză - cărbunele.

Germania spune că va porni mai multe centrale pe cărbune. Aceasta este o întoarcere față de noiembrie anul trecut, când Germania și-a devansat termenul de eliminare treptată a cărbunelui până în 2030. După invazia Rusiei, a accelerat, de asemenea, planurile de tranziție ale sectorului său energetic la 100% energie regenerabilă cu cinci ani.

Boris Johnson a sugerat chiar săptămâna aceasta ca Marea Britanie să înceapă din nou să extragă cărbune pentru fabricarea oțelului. De asemenea, țara va amâna închiderea mai multor centrale pe cărbune existente înainte de iarnă. Iar pentru a aborda criza petrolului, Biden sugerează o scutire de taxe pe combustibil, în condițiile în care prețurile la pompă au crescut vertiginos.

Presiuni economice

În obiectivul lor de la Carbis Bay de a reconstrui o lume mai bună, națiunile G7 nu au reușit să înțeleagă revenirea bâlbâită la normalitatea de dinainte de Covid. Zborurile anulate și haosul călătoriilor din Europa din această vară reprezintă doar vârful vizibil al unei probleme pentru care nu sunt soluții rapide.

Insistența Chinei de a continua să aplice o strategie „zero Covid” încurcă revenirea la activitatea obișnuită, dar se răsfrânge și asupra lanțurilor de aprovizionare globale. În ciuda tensiunilor tot mai mari, China nu dă semne de aliniere la noile norme post-Covid.

În țările G7 și nu numai, inflația este în creștere, băncile centrale cresc ratele de creditare, iar o încetinire a economiei mondiale pare mult mai probabilă. Problemele se suprapun într-un mod care amintește de recesiunea economică globală din 2008. Atunci, bancherii centrali s-au mobilizat și au oprit putreziciunea economică, dar repercusiunile geopolitice au continuat ani de zile.

Nu este exclus ca o nouă criză economică globală să declanșeze un val și mai mare de tulburări. În ultimele luni, Sri Lanka a văzut cum tulburările economice s-au revărsat în stradă. Creșterea prețurilor a declanșat, de asemenea, tulburări populare în Pakistan și Peru.

Putin mizează pe un consens șubred

Ceea ce pot face liderii G7 pentru a evita un sezon eșuat ar putea fi limitat de falii globale pe care Rusia le exploatează în mod intenționat. Cu doar câteva săptămâni înainte ca Putin să invadeze Ucraina, s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping. Cei doi au promis o cooperare mai profundă și, în ciuda avertismentelor din partea națiunilor G7 și a altora, Xi și-a dublat acest angajament și a devenit mai ferm în ceea ce privește viitorul Taiwanului.

Voturile din Consiliul de Securitate al ONU arată că Rusia și China, care dispun de dreptul de veto, vor împiedica orice cenzură a invaziei lui Putin. SUA au sugerat că nu vor participa la summitul liderilor G20 din Indonezia din luna noiembrie, dacă Rusia va merge, iar Marea Britanie a făcut același lucru. Sancțiunile occidentale „înarmează” economia mondială, afirmă Xi Jinping din China înainte de summitul BRICS

China a refuzat să denunțe Rusia în legătură cu invazia sa în Ucraina și ambele au devenit belicoase față de ceea ce consideră a fi interesele dobândite de principalele democrații ale lumii - națiunile G7 - împotriva lor. Acestea par dispuse să profite de crizele mondiale în avantajul lor, lăsând G7 să facă față singure furtunii care se apropie. Dar, până acum, în ciuda relațiilor diferite cu Rusia, G7 rezistă împreună.

Emmanuel Macron a vorbit cu Putin mai mult decât orice alt lider G7 și insistă că Rusia „nu trebuie umilită”, în timp ce Biden acuză Rusia că a „alimentat o criză energetică globală”, prin invadarea Ucrainei. Este clar că acest la acest G7 vor fi mai multe lucruri în joc decât la întâlnirile anterioare: Succesul va consta în atenuarea crizelor, dar nu în oprirea lor. Eșecul este exact ceea ce vrea Putin, arată o analiză CNN.