Proiectul de lege privind săptămâna de lucru de patru zile a fost respins de Senat. Culmea, chiar inițiatorului său a votat a acest lucru. Prevederile proiectului sunt deja în Codul Muncii, iar expunerea de motive a fost considerată sumară. Actul normativ a fost trimis la Camera Deputaților care este for decizional în acest caz.

Proiectul de lege inițal de senatorul PNL, Daniel Fenechiu, a privit avize negative pe bază rulantă de la Consiliul Economic și Social, de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru Muncă.

Proiectul de lege prevedea posibilitatea reducerii săptămânii de lucru la 4 zile. „Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabilește cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, în funcție de raportul contractual dintre angajat și angajator. Ea poate fi și de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână

Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabilește de comun acord între angajator și angajat și poate fi de 10 ore pe zi, timp de patru zile pe săptămână, cu trei zile repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului UE“, se menționează în proiectul de lege.

Doar avize negative

Actul normativ a fost respins, deoarece prevederile sale se regăsesc deja  în Codul Muncii, deci cu alte cuvinte, o nouă lege care să spună același lucru ar fi fost inutilă.

„Actualul cadru legal este acoperitor, săptămâna de lucru de patru zile fiind posibilă și în baza prevederilor actuale ale Codului Muncii. Și în acest moment, Codul Muncii permite repartizarea programului de lucru a câte 10 ore pe zi, timp de patru zile pe săptămână”, subliniază CES, care face trimitere exactă la articolele din legea în vigoare: articolul 113 alineat 1, articolul 115 alineat 1, articolul 116 și articolul 118.

Pentru formula propusă de inițiator există riscul de a elimina altă repartizare a timpului de muncă săptămânal, cum ar fi sistemele 12/24, 24/48, 10/10/8/8/4 etc“, se arată în avizul negativ al Consiliului Economic și Social.

În documentul citat se mai menționează și că propunerile „pot afecta grav activitatea de producție, angajatorii aflându-se în imposibilitatea de a acoperi întreg programul de producție cu personal disponibil. Același lucru se poate întâmpla și în cazul serviciilor care lucrează cu publicul, deoarece pot apărea situații în care o zi din săptămână va rămâne neacoperită cu personal“.

Consiliul Legislativ care a dat tot aviz negavtiv a considerat că „expunerea de motive este sumară. Nu prezintă concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare și evaluărilor statistice. Nu există referiri la impactul asupra sistemului juridic sau la consultările derulate în vederea elaborării propunerii”, se subliniază în avizul negativ“, potrivit jurnalul.ro.

A preluat o inițiativă mai veche

Un lucru și mai ciudat a fost că însuși inițiatorul proiectului a votat pentru respingerea lui în Senat. El a spus că proiectul său a preluat o inițiativă mai veche din 2016. Daniel Fenechiu a susținut că angajații s-au fi putut adapta unui astfel de program, dar recunoaște că reducerea săptămânii de lucru la 4 zile poate însemna cheltuieli mai mari pentru companii.

„Dacă, per total, programul companiei va rămâne de cinci zile pe săptămână, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezultă că patronul trebuie să facă noi angajări. Așadar, s-ar crea mai multe locuri de muncă, cu condiția ca patronul să aibă cu ce să plătească noii angajați. Partea proastă este că, cel mai probabil, produsele vor deveni mai scumpe, dar mai mulți angajați înseamnă un consum mai mare în economie“, a declarat Daniel Fenechiu, potrivit sursei citate.