„Demersul e unul logic și constituțional. S-a mai întâmplat ca legea bugetului să fie verificată de CCR. Niciodată CCR nu a admis o sesizare pe lege bugetului, dar cine știe, dacă motivele invocate de președinte sunt verificabile, poate admite. La CCR nu se poate întâmpla altceva decât ca legea să se trimită înapoi laParlament, că judecătorii nu pot să pună banii dintr-o parte în alta, pot doar să verifice dacă s-a încălcat dispoziția constituțională. Dacă CCR va constata elemente de neconstituționalitate, va trimite la Parlament și va trebui să ia în dezbatere din nou pentru a pune în acord. Lucrurile sunt un pic altfel decât la alte legi", a spus Zegrean, la Digi 24.

O declarație în același registru a avut-o și ministrul Justiției pe pagina sa de Facebook. „Un conflict juridic de natură constituțională nu poate fi generat prin actul de legiferare – a se vedea și Decizia CCR nr. 231 din 2013!”, a spus Toader.

Klaus Iohannis a avut mai multe declarații dure la adresa legii bugetului, cea mai elocventă dintre acestea fiind cea în care a vorbit despre „bugetul rușinii naționale”.

„O victimă foarte sigură a bugetului e administrația locală, comunitățile locale primesc un miliard de lei mai puțin decât anul trecut. Cum să lucreze primăriile fără acești bani, cum să facă investițiile? Evident că nu și-l pot realiza, vor trebui să abandoneze investiții locale importante. Există însă din păcate și aspecte de neconstituționalitate în bugetul rușinii naționale. Nu se respectă obligații asumate față de UE, se încalcă unele drepturi fundamentale, s-a ignorat rolul Consiliului Fiscal, se aduce atingere principiului descentralizării și subsidiarității. Voi sesiza azi CCR pe bugetul rușinii naționale. Aceeași soartă o va avea și legea de aprobare a plafoanelor, o voi trimite azi la CCR”, a declarat, vineri, Președintele României.

 

Te-ar putea interesa și: