O expertiză tehnică efectuată la construcţia drumului judeţean Răchiţele - IC Ponor a scos la iveală faptul că fi rma care a făcut o parte din lucrări a folosit un alt tip de material decât cel specifi cat în normele europene şi în proiect.

Drumul de la Răchiţele, satul primarului de Cluj Emil Boc, spre platoul Padiş, o zonă splendidă de munte situată la graniţa judeţelor Cluj, Alba şi Bihor, trebuia finalizat în 2010. Pentru construcţia acestui drum judeţean s-au folosit fonduri europene. O expertiză solicitată de către Consiliul Judeţean Cluj a scos la iveală faptul că materialele folosite la construcţia zidurilor de sprijin şi a rigolelor de scurgere a apelor nu este de calitatea specificată în proiect. Expertiza a fost efectuată de un grup de specialişti de la Facultatea de Construcţii din Iaşi, conduşi de profesorul Nicolae Boţu. Specialiştii au stabilit că, la 16 din cele 20 de probe de material extrase prin foraj din betonul lucrărilor, materialul testat nu corespunde proiectului. De exemplu, rigolele trebuiau să fie turnate din beton din clasa C35-45, iar testările efectuate au demonstrat că s-a folosit beton din clasa C16-20. Pentru camerele de cădere a apei din zonele de poduri şi podeţe, betonul folosit nu face parte din clasa C35-45. La zidurile de sprijin, betonul folosit este tot din clasa C16-20, deşi trebuia să fie minim din clasa C25-30 sau C35-45. Profit mai mare pentru constructori Folosirea altui tip de beton decât cel specificat în proiect duce la un profit mai mare pentru firma constructoare. Un metru cub de beton din clasa C16-20 costă în jur de 230 de lei/mc, în timp ce un beton din clasa C35-45 costă peste 350 de lei. Directorul Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene Cluj, Liviu Bota, spune că în caietul de sarcini al întregului proiect era specificat că se vor turna aproximativ 50.000 de mc de beton. Dacă în tot acest proiect s-a folosit alt material decât cel specificat, atunci vorbim de un profit de peste cinci milioane de lei doar din afacerea cu beton. "Regia noastră a avut doi diriginţi de şantier care au avizat lucrările. Trebuie acum să-i întrebăm de ce au făcut asta. Există şi buletine de analiză a unor probe de beton, care indică faptul că acesta corespunde din punct de vedere tehnic. Multe sunt de verificat acum", a spus Liviu Bota. Între timp, firma care s-a ocupat de acest proiect, MBS Group, a intrat în insolvenţă. În 2008, societatea a câştigat licitaţia contra sumei de 33 de milioane de lei. La vremea respectivă, suma a fost considerată mult prea mică pentru finalizarea proiectului. "Am sesizat organismele europene" Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a declarat că a sesizat deja organismele abilitate care anchetează modul de cheltuire a fondurilor europene. "Am depus o reclamaţie pentru că legea mă obligă să fac asta în cinci zile de la momentul în care am luat la cunoştinţă despre orice neregulă. Sunt o serie de nereguli majore. Eu nu semnez nimic şi nu răspund pentru aceste nereguli majore, să nu le spun altfel". Sunteţi nemulţumiţi de modul în care administraţiile locale vă rezolvă problemele? Aţi aflat că s-a întâmplat ceva grav în oraşul dumneavoastră care vă afectează? Aşteptăm mesajele dvs. la tel.021.202.20.00 sau pe adresa coresp@evz.ro