„Iron Lady” - femeia politician care a câștigat bătălia cu Istoria

S-a spus despre „Cancelarului de Fier” Otto von Bismarck un lucru: și dacă venea la el un trimis al lui Dumnezeu, dacă n-ar fi purtat „cocarda prusiană”, nu l-ar fi primit. Dacă e să vorbim la feminin, caracrerizarea i se potrivește „Doamnei de Fier”, Lady Margaret Thatcher. Ne-a părăsit pe 8 aprilie 2013.

Iron Lady - femeia de dincolo de poveste

Margaret Thatcher s-a născut la 13 octombrie 1925 . A fost o femeie suficient de conservatoare să conducă legendarul partid ”tory”  dar suficient de revoluționară să se impună ca femeie în politica britanică. „Iron Lady”  fost un model de urmat indiferent de ideologie. Puține femei au avut atât de mult succes în politică. Si mult mai puține au putut enerva la culme inamicii.

Margaret Thatcher a condus Guvernul britanic din 1979 până în 1990. În România, a ajuns în 1971, când răspundea de portofoliul Educației britanice. I s-a spus Iron Lady. În 1984, Margaret Thatcher a bătut cu pumnul în masă în Europa cerând restituirea banilor dați de Marea Britanie pentru că nu se respectau observațiile britanice în cadrul CE.

Vremea se schimbă chiar înainte de 1 Mai. Prognoza ANM

Rulouri cu scorțișoară, un desert la friteuza cu aer cald

„Războiul Malvinelor” - Marea Britanie nu se închină nimănui

Margareth Thatcher în 1982-1984 a reafirmat poziția dură a Marii Britanii pe două fronturi. Primul a fost Războiul Malvinelor, celălalt a fost celebrul „vrem banii noștri înapoi” rostit în discuțiile din cadrul Comunității Economice Europene, la care Marea Britanie a aderat după 1973.

Răzbiul Malvinelor a avut o miză ideologică și politică. Pe de o parte, Argentina era condusă de guvernul militar al generalului Leopoldo Galtieri și se confrunta cu o criză de proporții, cu zeci de mii de oameni pe străzile marilor orașe.

Pe de altă parte, Marea Britanie, rămasă doar cu acel Commonwealth și fără imperiul colonial căuta să se afirme atât în cadrul internațional cât și în cadrul viitoarei Uniuni Europene.

Pentru Leopoldo Galtieri, soluția de a debloca criza politică a fost aceea pe care ar fi inventat-o orice dictator: un conflict extern, să mute ura populației dinspre planul intern, spre cel extern.

Amiralul britanic Terence Lewin a fost de partea ei. Margaret Thatcher este uimită pozitiv de gestul amiralului și, fără ezitare, confirmă ordinul lui Lewin. Așa se face că submarinul nuclear Conqueror a torpilat anava Belgrano care s-a scufundat la 2 mai 1982.

Urmează apoi o confruntare aviatică, între elicoptere britanice de atac, avioane de vânătoare și avioane de vânătoare argentiniene.Superioritatea britanică este evidentă. Argentinienii au soldați aflați în termen, aproape „pifani” în timp ce Royal Navy are profesioniști în commando, desant marin și piloți de top.

Argentinienii sunt practic învinși și din interior, de către forțele desantate la Puerto Carlos și din exterior, de către Royal Navy.La 14 iunie 1982, la 74 de zile de la deschiderea ostilităților, cu prețul a 255 de militari uciși, britanicii preiau insulele Malvine sau Falkland.

IRA a încercat să o lichideze la Hotel Brighton

Pentru militanții IRA era o țintă perectă! În 1984, Armata Republicană Irlandeză (IRA), organizația teroristă care lupta pentru unificarea Irlandei, prin scoaterea Irlandei de Nord din uniunea cu Regatul Marii Britanii a fost pe punctul să asasineze guvernul britanic condus de conservatoarea Margareth Thatcher. Toți membrii guvernului și parlamentarii conservatori (tory) urmau să se reunească în toamna anului 1984, la Brighton, în Anglia, cu prilejul Conferinței Partidului Conservator.

Margaret Thatcher. Sursa foto: Wikipedia

În perioada 14-17 septembrie 1984, militantul IRA Patrick Magee (34 de ani) s-a cazat la Hotelul Great Brighton, din localitatea cu același nume, sub o identitate falsă, aceea a lui Robert Walsh.  El a ales o cameră, cu numărul 629, care se afla situată la etajul superior apartamentului unde urma să stea Margaret Tarcher.

Data la care bomba trebuia să acționeze era 12 octombrie 1984. Bomba a explodat la ora 2.54, Margaret Thatcher și soțul ei scăpând cu răni ușoare. Cei doi se treziseră devreme, Margaret având de lucru la discursul pe care urma să îl susțină. Fiind în sufrageria apartamaentului, a fost ferită de șocul exploziei care a distrus baia.

Totuși, 31 de parlamentari conservatori aflați în hotel au fost răniți, iar cinci au fost uciși (trei femei și doi bărbați). Nu a murit niciun membru al Cabinetului. Hotelul, contruit într-un stil victorian clasic, a rezistat exploziei, deși o parte din structura medie s-a prăbușit spre subsol, iar în fațadă a apărut o gaură destul de mare.