Ion Roată, țăranul deputat al Adunării Ad-Hoc, simbolul Unirii Principatelor
- Florian Olteanu
- 24 ianuarie 2025, 14:39

Ion Roată, țăranul deputat al Adunării Ad-Hoc, simbolul Unirii Principatelor. Prezent în povestiri literare și legende, personalitatea istorică amintită a fost una cât se poate de reală.
Ion Roată era originar din județul Putna ( Vrancea de astăzi). Statutul său social de țăran fruntaș l-a plasat în posibilitatea de a putea participa și a putea vota în Adunarea Ad Hoc pentru Unirea Principatelor.
Ion Roată - originea
Eroul unionist s-a născut la Câmpuri-Vrancea (atunci județul Putna, nume care apare și în perioada interbelică), la 31 martie 1806. Așadar, la momentul 1857, avea 51 ani. Era o vârstă destul de înaintată la acea vreme, de aceea i s-a spus ”Moș Ion Roată”. Părinții săi se numeau Constantin și Măriuța Roată. În tinerețe, Ion Roată s-a căsătorit cu Maria Roată. Ea era mai tânără cu 6 ani decât el, fiind născută în 1812. Familia Roatî a avut patru copii, doi băieți și două fete: Năstase, Neculai, Zoe, Maria.
Ion Roată și Unirea
Ion Roată a susținut ca deputat în Adunarea Ad-Hoc, Unirea Principatelor pentru care a votat. A participat ca deputat de Putna la 31 ședințe. A adus în Adunarea Ad Hoc a Moldovei „Propunerea deputaţilor săteni”. A propus ca să fie încetată clăcășia, țăranii să primească pământ. Criticând abuzurile boierilor, a ajuns la un moment dat să fie închis ca „stricător al ordinei publice” . A fost dus la Iași, apoi, satul Câmpurile și județuș au semnat „chezășia”, adică garanția. Autoritățile reacționare chiar l-au plasat sub urmărire: „îndeaproape supravegheat poliţieneşte ca asupra mişcărilor lui şi a corespondenţilor lor, la întâmplare de cea mai mică agitaţie în contra bunei ordine, va fi arestat”. A fost exclus de la activitățile Divanului.
Pe de altă parte, a fost un susținător al lui Alexandru Ioan Cuza pentru Reforma agrară care s-a realizat în vara anului 1864. Nefiind suficienți ingineri hotarnici, celebrul deputat a lucrat la măsurarea suprafețelor destinate împroprietăririi în zona lui, unde cunoștea hotarele străvechi.
Ion Roată fost decorat în anul 1878. la 18 martie la propunerea demnitarului de stat, Ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu cu Ordinul Național „Steaua României”. A fost corect, intransigent, nu a acceptat compromisuri. A suportat vexațiunile boierilor pentru că nu toți au fost de acord că el l-a susținut pe Alexandru Ioan Cuza. În anul 1880, Prefectul Județului Putna i-a trimis o scrisoare lui Mihail Kogălniceanu în care îi cerea ca, de la București să nu uite de vechiul unionist Ion Roată, care avea atunci 74 de ani și sărăcise, fiind „sub mari nevoi”. Eroul unionist s-a stins la 20 februarie 1882, la Câmpuri - Gura Văii, Putna (azi în Vrancea).
„Moș Ion” și opera literară a scriitorului Ion Creangă
Eroul unionist a fost portretizat de marele povestitor Ion Creangă în două povestiri: „Moș Ion Roată și Unirea” in 1880 și „Moș Ion Roată și Vodă Cuza” în 1882. Ion Creangă a fost un conservator și la 1866, prin poziția sa de diacon, separatist. El și cu un alt diacon de la Golia l-au ascuns pe Mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei. Calinic Miclescu, la 3 aprilie 1866 a binecuvântat mulțimea care, la Iași a dorit separarea Moldovei de Muntenia. Evident, a semnat și declarația.
Ulterior, Ion Creangă, în calitate de învățător a decis să scrie aceste povestiri cu iz istoric, moralizatoare. Așa credea el că va contribui la educarea tineretului care mergea la școala primară, unde învățătorul predă și istoria națională.
Abia în 2022, Primăria Comunei Câmpuri l-a onorat post-mortem cu demnitatea de „cetățean de onoare” al Comunei Câmpuri pentru drepturile cetățenilor căreia, eroul unionist s-a luptat la propriu în Adunarea Ad-Hoc a Moldovei.