Istoria secreta
Exclusiv
Ion Mihai Pacepa a fost agentul rușilor. Generalul SRI (r) Aurel Rogojan a dezvăluit că Ceaușescu a fost avertizat de trădare. Exclusiv
Generalul SRI (r) Aurel I. Rogojan. sursa: captura video
Din cuprinsul articolului
Ion Mihai Pacepa, fostul adjunct al spionajului român, ar fi fost o „cârtiță” a KGB-ului, infiltrat de la cel mai înalt nivel. „Orizonturi Roșii”, susține generalul SRI (r) Aurel Rogojan, a fost un instrument de război psihologic ruso-american menit să distrugă prestigiul lui Ceaușescu și să submineze economia țării. Afirmațiile au fost făcute în emisiunea TVR Cultural, difuzată pe 16 noiembrie.
Ion Mihai Pacepa nu a fost un dizident
Generalul în rezervă Aurel Rogojan, o figură importantă care a cunoscut Securitatea comunistă din interior, a aruncat în aer spațiul public, declarând fără echivoc la TVR, în emisiunea Omul și Timpul, că celebrul general-dezertor Ion Mihai Pacepa a fost, de fapt, un agent sovietic (KGB) infiltrat cu scopul de a decredibiliza și submina România.
Rogojan a demontat public mitul că dezertarea lui Ion Mihai Pacepa în 1978 ar fi fost un gest de disidență, susținând că întregul episod, inclusiv cartea-fenomen „Orizonturi Roșii”, nu a fost decât o „operațiune de joc operativ sovieto-american”. Mai ales că “Pacepa a fost unul dintre stâlpii importanți ai clădirii personalității internaționale a Tovarășului și a Tovarășei”.
„Orizonturi Roșii” – arma de război psihologic a Moscovei
Pentru Rogojan, cartea publicată în 1987 sub semnătura lui Pacepa, plină de „inadvertențe, evenimente și date care contrazic realitatea istorică documentată”, este o „expresie a războiului politic, a războiului psihologic, dus la sfârșitul anilor '80 împotriva României”.
Scopul era “defăimarea și decredibilizarea contribuțiilor substanțiale pe care România le-a adus efortului internațional pentru soluționarea pașnică a problemelor dintre lumea arabă și Israel”. „Orizonturi Roșii nu este mărturie, ci un instrument de propagandă care servește interesele Moscovei, ce era deranjată de politica externă independentă a lui Ceaușescu, care lua practic din porția de politică externă”, a explicat generalul.
Generalul Rogojan a mers până la a dezvălui trecutul controversat al lui Pacepa, susținând că suspiciunea rezonabilă era că acesta ar fi fost agent rus/sovietic încă de la începutul carierei sale în Securitate.
Pacepa avea grad de locotenentul major KGB
Iată argumentele sale:
Tatăl lui Pacepa, deși prezentat ca simplu tinichigiu, ar fi fost, de fapt, patronul uzinei de asamblare a autoturismelor Ford în România și, mai mult, membru al Ajutorului Roșu, ducând pachete spionilor și teroriștilor ruși aflați în pușcăriile din România interbelică.
Imediat după încadrare în Ministerul de Interne, Pacepa ar fi fost luat „în creștere” de șeful consilierilor sovietici, Zaharovski, care avea competențe pe zona de spionaj și care i-a dat în răspundere securitatea exploatărilor petroliere și de gaz. Adică informațiile cele mai sensibile privind rezervele naționale!
Rogojan l-a „demascat” pe Pacepa ca agent special al KGB cu numele de cod „Mihail Ivanovici Pahlov”, trimis cu misiunea de „subminare a prestigiului politic și a decredibilizării României”.
Lovitura de grație: sabotajul economic de țară
Potrivit generalului Rogojan, fuga lui Pacepa în 1978 nu a fost un „act de curaj”, ci o decizie forțată de iminenta anchetă penală legată de un uriaș sabotaj economic și de corupție la nivel înalt.
Generalul Alexandru Dănescu, numit adjunct al ministrului de Interne pentru Intendență, ar fi efectuat un audit al cheltuielilor valutare și al operațiunilor de comerț exterior, ajungând la concluzii îngrijorătoare care îl vizau pe Pacepa. Acesta ar fi fost implicat, alături de generalul Nicolae Doicaru, șeful DIE, în aranjamente dezastruoase de cooperare economică în Africa, în calitate de consilieri ai președintelui.
Astfel, exportau de mii de tractoare în barter cu bumbac, lemn rar și minereuri, către parteneri lipsiți de bonitate. Tractoarele au fost furate, demontate sau au rămas doar șasiuri goale, într-un sabotaj menit să submineze independența economică a României și susținerea financiară venită din Vest.
Pacepa și Doicaru ar fi capacitat întregul Comitet Politic Executiv (CPEx) cu daruri, de la mobilier la arme de vânătoare pentru a „acoperi acel mare sabotaj economic”, dar ancheta lui Dănescu punea capăt acestei „mari țepe”.
Trădarea - ultima decizie a unui om liber
Rogojan a dezvăluit un detaliu șocant legat de plecare lui Pacepa. KGB-ul i-a transmis un mesaj lui Ceaușescu, prin Brejnev, care spunea: „Nicolae, vezi că la voi există un general care trădează pentru americani”. Ceaușescu, văzându-l pe Pacepa la Neptun, l-a însărcinat pe acesta, chiar înainte de a pleca în misiune în Germania, să se ocupe de caz, fără să știe că el era „generalul trădător”.
Momentul decisiv al dezertării s-a produs când Pacepa a aflat, printr-un apel telefonic codificat din Viena către un coleg din București, generalul Toader Sârbu, că i se aprobă eliberarea din funcția de secretar de stat și numirea ca locțiitor al comandantului Grupului de Pompieri București. Adică era demis și urmărit penal!
În încheierea emisiunii de la TVR Cultural, generalul Rogojan a oferit o definiție cutremurătoare a trădării: „A trăda este ultima decizie pe care o iei ca un om liber. Din momentul în care ai trădat, nu mai ești un om liber. Nu mai decizi ce vrei tu. Decizi ceea ce îți permite partea în favoarea căruia ai trădat.”
