Interzicere a mașinilor pe benzină și motorină provoacă nemulțumiri în UE. Mai multe state se opun planului votat de Parlamentul European

Interzicere a mașinilor pe benzină și motorină provoacă nemulțumiri în UE. Mai multe state se opun planului votat de Parlamentul EuropeanSursa: Dreamstime.com

Planul de intezicere a producției de vehicule cu motoare pe benzină și motorină până în anul 2035, provoacă revoltă la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European a aprobat proiectul de reglementare care încurajează producția de vehicule electrice în vederea reducerii la zero a emisiilor de dioxid de carbon. Începând cu anul 2035, autoritățile nu vor mai permite decât vânzarea autovehiculelor electrice noi.

Regulamentul adoptat de Parlamentul European care va duce, în final, la scoate din circulație mașinile cu propulsate de motoare cu benzină și motorină va intra în vigoare în anul 2035. Începând cu anul 2035, autoritățile nu vor mai permite decât vânzarea autovehiculelor electrice noi.

Măsura a provocat reacții în rândul statelor europene, care nu sunt de acord cu oprirea producției de vehicule cu ardere internă. Guvernul Italiei a condamnat planul Parlamentului European și avertizează că va bloca iniţiativa în Consiliul Uniunii Europene, unde este necesară unanimitate.

„Este o decizie nebunească, cu o serie de efecte negative, o decizie luată împotriva industriei şi a angajaţilor italieni şi europeni, cu avantaje totale pentru companiile şi interesele chineze. Este vorba de ideologie, de ignoranţă sau de rea-intenţie? Noi, sper că la nivelul întregului Guvern, vom încerca să ne opunem sau cel puţin să reuşim amânarea”, a declarat Matteo Salvini, vicepremier şi ministru al Infrastructurii şi Transporturilor, conform postului SkyTG24.

Parlamentul European a decis marţi, cu 340 de voturi pentru şi 279 împotrivă, că în Uniunea Europeană nu vor mai putea fi fabricate maşini dotate cu motoare pe ardere internă. Măsura intră în vigoare începând cu anul anul 2035.

Opoziția germană nu susține politica europeană

În decizia pe care a adoptat-o, Parlamentul European nu a ţinut cont nici de obiecţiile Germaniei. Oficialii de la Berlin au cerut includerea posibilităţii fabricării în continuare a motoarelor cu ardere internă pe bază de biocombustibili, carburanţi sintetici sau hidrogen.

Formaţiunea Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU) se opune iniţiativei, iar eurodeputaţii săi au votat împotriva planului. De asemenea, Partidul Liber-Democrat (FDP, liberal), membru al coaliţiei care susţine guvernul cancelarului Olaf Scholz, nu este de acord cu iniţiativa.

„Doar în Germania lucrează 600.000 de oameni în industria motoarelor cu tehnologie de combustie internă, iar locurile lor de muncă sunt expuse riscurilor”, a afirmat politicianul Jens Gieseke (CDU).

El a avertizat asupra riscurilor pentru producţia de autovehicule în Germania şi în Europa, catalogând iniţiativa drept „absurd”, conform site-ului Tagesschau.de. Politicianul a avertizat că sunt promovate vehiculele electrice iar prima consecință va fi că producția de baterii electrice va fi mutată în Statele Unite sau Canada.

Germania acuză UE de politici împotriva autovehiculelor

Hubert Aiwanger, ministrul Economiei din landul Bavaria, a acuzat Parlamentul European şi Guvernul Olaf Scholz de „politici împotriva autovehiculelor”. În opinia sa, măsurile Uniunii Europene par să neglijeze acţiunile stricte în industria aeronautică sau maritimă.

„În realitate, interzicerea motoarelor cu ardere internă nu are obiectivul eliminării dioxidului de carbon din traficul auto. Ideologii sunt preocupaţi cu eliminarea maşinilor şi descurajarea mobilităţii individuale. Nu există altă explicaţie pentru faptul că motoarele ecologice cu ardere internă, propulsate cu biocombustibili sau carburanţi sintetici, sunt eliminate, iar hidrogenul este blocat de politicienii ecologişti şi de Guvernul federal. Cu toate acestea, maşinile pur electrice nu vor fi suficiente pentru a menţine peste 40 de milioane de autoturisme în circulaţie în Germania”, a avertizat Hubert Aiwanger.

Decizia adoptată de Parlamentul European are la bază o inițiativă legislativă a Comisiei Europene. Această măsură va trebui aprobată în aceeaşi formă și de Consiliul Uniunii Europene. Dacă nu va fi aprobată în aceeaşi formă, proiectul va trebui modificat.