Reprezentantul României la FMI a anticipat posibilitatea creşterii sala­riilor. Reducerea CAS sau TVA mai aşteaptă.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a acordat "Evenimentului zilei" şi revistei "Capital" un interviu în exclusivitate despre perspectivele economice în următoarea perioadă.

Evenimentul zilei: Deficitul bugetar pe primul trimestru s-a încadrat în ţinta convenită cu FMI. Ar fi fost posibil acest lucru dacă nu s-ar fi decalat termenul de plată a impozitului pe profit din aprilie în martie? Mihai Tănăsescu: Acea decalare a ajutat la atingerea ţintei, dar trebuie luată în calcul întreaga execuţie bugetară. Eforturile care au fost făcute, chiar în condiţiile vremii nefavorabile, au permis încadrarea în această ţintă a deficitului. Este suficient de bună situaţia încasărilor pentru a permite majorarea salariilor bugetarilor? Situaţia veniturilor arată un trend crescător şi, sigur, decizia reîntregirii salariilor este a noului Guvern. În funcţie de această decizie, cred că există posibilităţi mari de găsire a unor resurse pentru reîntregirea salariilor. Fără a creşte deficitul bugetar pe 2012 de la actuala ţintă de 1,9% din PIB? Angajamentul României în momentul de faţă este unul ferm, de a atinge un deficit fiscal la sfârşitul anului de sub 3% din PIB în termeni ESA. Acesta este punctul de referinţă. Cred că, prin programul de guvernare, prin măsurile care vor fi anunţate, se va respecta acest angajament.

FMI va fi deci de acord cu un deficit mai mare de 1,9%, cât timp nu depăşeşte 3% din PIB? Trebuie să privim într-o dinamică măsurile care vor fi luate acum. Trebuie să fie măsuri sustenabile, care, pe lângă atingerea obiectivelor pe 2012, să fie durabile şi pentru 2013. Pentru a asigura resursele creşterii salariilor, sunt de preferat noi tăieri de cheltuieli, sau creşterea impozitelor? E limpede că politica fiscală va fi neschimbată în următoarele şase luni. Se va urma acelaşi tip de politică fiscală din punct de vedere al taxelor şi, de aceea, cred că trebuie să se analizeze echilibrul între modul de colectare a veniturilor, inclusiv cele din zona evaziunii fiscale şi efectuarea unor cheltuieli cu priorităţi şi destinaţii foarte bine stabilite.

Pot fi majorate şi pensiile tot anul acesta? Important este să se găsească printre priorităţile noului Guvern. Dacă acestea vor fi priorităţile, cu siguranţă se vor găsi şi resursele. Această analiză va fi realizată zilele următoare între autorităţi şi reprezentanţii FMI.

Pot fi susţinute anul acesta, dacă s-ar încadra printre priorităţile Guvernului, şi reducerea CAS sau a TVA? Aceste decizii, dacă vor fi luate, probabil vor fi luate doar după anul 2012.

Este oportună majorarea salariului minim pe economie? Ea trebuie privită într-un context mai larg, într-un context de creştere de competitivitate, într-un context de încasări cel puţin neutre la nivelul asigurărilor sociale. Această analiză nu se poate face fără a vedea şi repercusiunile pe care le-ar avea creşterea salariului minim la nivelul întregii economii. Această analiză complexă probabil va avea loc după sfârşitul acestui an sau va fi parte a politicilor care vor fi prezentate în campania electorală din toamnă.

BNR nu a mai redus dobânda de politică monetară la ultima şedinţă. Există presiuni mai mari pentru inflaţie în această perioadă? Inflaţia are un trend în continuare descrescător. Am ajuns la un minim istoric al inflaţiei în România postdecembristă, la 2,4%. Desigur ţinta pentru acest an este de +/- 3%. Aşa cum arată datele ţinta de inflaţie pe acest an va fi îndeplinită.. "Cred că există posibilităţi mari de găsire a unor resurse de creştere a salariilor." MIHAI TĂNĂSESCU, reprezentantul României la FMI

"Cele 5 miliarde de euro sunt bani în caz de risc extern"

Veţi reevalua prognoza de creştere economică pe 2012? Aşa cum arată datele analizate, cred că putem să menţinem o creştere economică de 1,5%-2% în acest an. Sigur, în condiţiile în care turbulenţele pe pieţele europene sunt în creştere, riscurile externe sunt considerabile. Dar, aşa cum am analizat evoluţia economiei româneşti, ea va rămâne în teritoriu pozitiv şi se va încadra la finele anului undeva în acest interval de 1,5%-2% creştere. Fostul guvern a lăsat un tampon de lichiditate la Ministerul Finanţelor de 5 miliarde de euro şi 2,7 miliarde de lei. Deşi au o destinaţie clară, s-au speculat în ultima vreme tot felul de posibilităţi fanteziste de utilizare a acestor bani... Acest tampon, care a fost creat în timp, trebuie să asigure finanţarea constantă a deficitului bugetar pe parcursul întregului an 2012. Dacă creşte aversiunea la risc sau dacă apar riscuri noi pe pieţele financiare externe, aceşti bani trebuie să permită acoperirea unei execuţii bugetare corecte pe parcursul anului 2012. Aceşti bani au o destinaţie foarte clară: sunt nişte bani de rezervă pentru a fi folosiţi temporar în cazul în care finanţarea ar avea de suferit. Dar după politica de finanţare care a fost efectuată până în prezent, nu cred că vor fi probleme de finanţare, încât să fie nevoie să se apeleze la acest tampon. Dar repet: România are nevoie de tampoane de finanţare pentru a fi pregătită în cazul unui risc extern major.

Cum poate fi redus deficitul sistemului public de pensii? Măsurile structurale care au fost luate deja crează bazele unei reduceri treptate a deficitului. Bugetul asigurărilor sociale de stat are un decalaj mare între venituri şi cheltuieli care nu se poate diminua decât prin creare de noi locuri de muncă. Aceasta ar trebui să fie una din priorităţile României. Renunţarea la Pilonul II al pensiilor private obligatorii, idee vehiculată în ultima perioadă, este o soluţie? Personal nu cred că este o soluţie. Cred că Pilonul II de pensii trebuie încurajat. Nu aş renunţa la el. E un tip de instrument care duce la valoare adăugată, la avanjaje pecuniare în viitor pentru cei care contribuie la fondurile private.

Sunteţi şi adeptul unei treceri mai rapide către sistemul privat de pensii, dinspre sistemul public ajuns falimentar şi din cauza îmbătrânirii populaţiei? Există la ora actuală un calendar de trecere către fondurile private. Trebuie încurajat şi cu cât va creşte mai mult sistemul privat, va fi un lucru bun pentru siguranţa celor care contribuie.

Investiţiile străine directe sunt la minimul ultimilor opt ani. Vă îngrijorează situaţia? Trebuie stimulată creşterea lor? Trebuie să vedem atent care sunt cauzele. Sunt convins că în următoarele luni va exista un trend crescător. Acum sunt la un nivel redus, dar ajungerea spre final a crizei internaţionale va conduce la creşterea lor în anii următori. "Sunt nişte bani de rezervă pentru a fi folosiţi temporar în cazul în care finanţarea ar avea de suferit." MIHAI TĂNĂSESCU, reprezentantul României la FMI

"În Sănătate trebuie să fim mai flexibili la angajări"

Instituţiile publice nu au voie să facă noi angajări, în afara regulii un angajat nou la şapte plecaţi. Trebuie menţinută restricţia şi de acum înainte? Cred că aici trebuie să fim puţin mai flexibili în ceea ce priveşte aplicarea regulii la nivelul tuturor instituţiilor statului. A păstra principiul de bază la nivelul bugetului e foarte important, dar ea trebuie privită cu flexibilitate de la un sector la altul şi mă refer aici în special la domeniul sănătăţii, unde nevoia de încadrare a unor medici e mult mai importantă decât în alte segmente. La nivelul administraţiei cred că regula trebuie păstrată, dar cu flexibilizare la nivelul anumitor segmente ale societăţii, inclusiv în domeniul sănătăţii. Noul guvern ia în calcul revenirea la impozitarea progresivă a veniturilor, renunţând la cota unică. Este oportună? E o decizie politică modul în care va arăta sistemul fiscal. Dar important e ca sistemul fiscal să fie stabil, predictibil şi bine comunicat.

Nu apar riscuri pentru creşterea evaziunii, odată cu tentaţia contribuabililor de a se încadra în cotele inferioare de impozitare? Aşa se întâmpla înainte de introducerea cotei unice. Nici cota unică nu a demonstrat că evaziunea va scădea. Numărul oamenilor care lucrează la negru are o tendinţă uşor crescătoare. Părerea mea e că nu sistemul arată o diminuare sau nu a numărului de oameni care lucrează "la gri". Cred că e o problemă de implementare, în administraţie. "Nevoia de încadrare a unor medici e mult mai importantă decât în alte segmente." MIHAI TĂNĂSESCU, reprezentantul României la FMI