Inteligența artificială și televiziunea. Cine pe cine va înlocui?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Insist sa scriu și să vorbesc despre inteligența artificială pentru că deja este “prezentul” mai peste tot, în orice domeniu, chiar și în România, deși în unele domenii sunt voci critice și reticență.

Televiziunea se transformă

Am lucrat peste trei decenii în televiziune și am prins câteva dintre marile ei transformări. De la casete Hi8 la beta, apoi la digital, de la montajul clasic la cel digital, de la o lume în care televiziunea dicta agenda zilei la una în care televizorul concurează, secundă de secundă, cu online-ul, cu telefonul mobil.

Dar schimbarea care vine acum este mult diferită de toate celelalte. Nici nu pot să o descriu, doar fac toate eforturile să mă țin “updated”, cu toate la zi.

Inteligența artificială nu aduce doar o tehnologie nouă în televiziune, ea poate schimba fundamental felul în care televiziunea este produsă, distribuită și consumată. Și, mai ales, poate schimba dramatic numărul și tipul oamenilor de care o televiziune va avea nevoie ca să funcționeze.

Elon Musk și o predicție care ar trebui să ne pună pe gânduri

Elon Musk este de departe unul dintre cei care vorbesc cel mai radical despre ceea ce urmează și, câteodată, parcă vorbește o limbă pe care doar el o înțelege 😊. Îl urmăresc pentru că este evident unul dintre cei mai deștepți oameni de pe planeta noastră și cred că am ce învăța ascultându-l.

În viziunea lui, inteligența artificială va ajunge să depășească omul în tot mai multe domenii, iar combinația dintre AI și robotică poate și va transforma radical piața muncii. Recent, l-am auzit pe într-o intervenție la reuniunea G20, spunând că AI ar putea majora economia globală cu 20–30%, iar AI combinată cu roboți umanoizi ar putea, în timp, crește masiv productivitatea.

E drept că putem considera predicțiile lui exagerate, Musk având acest obicei de a împacheta frazele într-un stil bombastic care ne sperie ușor.

Direcția de care vorbește este greu de contestat

Și atunci întrebarea pentru industria de televiziune este simplă: dacă AI va putea face o mare parte din munca intelectuală pe care astăzi o fac oamenii, de câți oameni va mai avea nevoie o televiziune?

Aceasta este doar un exercițiu pe care eu îl fac în domeniul pe care îl cunosc cel mai bine, dar el poate fi făcut pentru absolut orice alt domeniu.

Să începem acest exercițiu: ne imaginăm că astăzi construim o televiziune de la zero. Nu preluăm organigrama unei televiziuni construite acum 20 sau 30 de ani. Nu preluăm departamentele, funcțiile și procedurile existente.

Avem doar o licență, un brand, niște studiouri și tehnologia disponibilă în 2026.

De câți oameni avem nevoie să funcționăm?

Aceasta mi se pare adevărata întrebare.

Rolul AI

Pentru că inteligența artificială poate deja să transcrie interviuri, să traducă, să subtitreze, să genereze voice-over, să caute în arhive, să sintetizeze documente, să ajute la research, să propună titluri, să adapteze același material pentru televiziune, site și social media.

Poate ajuta la grafică, montaj și producție.

Poate transforma textul în audio și video.

Poate analiza cantități uriașe de informație într-un timp imposibil pentru un om.

Iar acestea nu mai sunt scenarii SF.

European Broadcasting Union (EBU) vorbește deja despre o transformare a redacțiilor care nu mai poate fi întoarsă din drum.

Așadar, nu discutăm despre ce va putea face inteligența artificială peste zece ani. Discutăm despre ceea se întâmplă chiar acum.

Eu nu cred că AI va elimina jurnalistul

Dar va elimina multă rutină, uzură din activitatea jurnalistului

Aici cred că se face una dintre cele mai mari confuzii.

Un jurnalist adevărat nu înseamnă un om care introduce niște informații într-un calculator și produce un text pe care îl semnează. Jurnalistul găsește informația, are sursele. Înțelege tot contextul în care se întâmplă evenimente. Simte când cineva minte. Pune întrebări pe care interlocutorul nu le place. Încă mai merge pe teren. Își asumă ceea ce spune.

AI nu are experiență de viață, instinct jurnalistic sau responsabilitate morală.

Dar între jurnalist și produsul final există astăzi o cantitate enormă de muncă repetitivă.

Acolo cred eu că lovește AI prima dată.

Nu cred că întrebarea este dacă vor dispărea anumite joburi din televiziune.

Cred că întrebarea este cât de repede se va întâmpla și ce meserii noi vor apărea în locul lor.

Dar mai există o problemă:

Publicul s-a schimbat înaintea televiziunii

Televiziunile discută despre AI în timp ce în jurul lor s-a produs deja o altă revoluție.

Telefonul mobil a devenit televizor. YouTube este televiziune. TikTok este televiziune. Podcastul video este televiziune.

Serialul vertical – care, apropo, mie îmi place teribil de mult -  cu episoade de două minute este tot o formă de televiziune.

Doar televiziunea tradițională continuă uneori să creadă că televiziunea înseamnă ecranul din sufragerie și o grilă care începe la ora 7 și se termină la miezul nopții.

În Statele Unite, YouTube ajunsese încă de anul trecut la aproape 15% din timpul total petrecut în fața televizorului, depășind grupuri media tradiționale în măsurătorile Nielsen.

În România, digitalul crește în fiecare an

Unii podcasteri fac vizualizări mai mari decât audiența unor emisiuni tv. Digitalul este pe segmente mai mici, mai fine de public, televiziunea pe un public mai larg pe care îl mulțumești mai greu punându-l laolaltă cu grămada.

De curând, PRO Tv a anunțat că își schimbă targetul de public, acum fiind 20-60 de ani. Este incredibil de greu să pui laolaltă atâtea categorii de public care sunt în acest interval, 20-60. Aproape imposibil aș spune. Plus că publicul de 20-25 de ani sau chiar peste nu se mai uită la Tv.

Asta spune enorm despre ceea ce numim astăzi “televiziune”.

Publicul nu mai face diferența pe care o face industria între TV și online.

Publicul vrea conținut. Unde îl găsește este din ce în ce mai puțin important.

Și aici AI poate deveni extraordinar de puternică

O televiziune produce astăzi un interviu de 40 de minute.

De ce acel interviu ar trebui să rămână doar un interviu de 40 de minute?

AI îl poate ajuta să devină simultan zece clipuri pentru social media, o versiune de trei minute, una de un minut, un text pentru site, un podcast audio, variante subtitrate și versiuni în alte limbi.

Același conținut poate avea zece vieți

Aici cred că televiziunile tradiționale au enorm de câștigat dacă înțeleg schimbarea și, deocamdată, în piața TV din România nu prea văd asta.

Problema este că nu poți introduce inteligența artificială într-o organizație construită după logica anilor ’90 și să pretinzi că ai făcut transformare digitală.

Dacă tehnologia se schimbă, trebuie să se schimbe și organizația.

Există însă ceva mult mai important decât reducerea costurilor

Într-o lume inundată efectiv de conținut produs cu AI, omul poate deveni din nou extrem de valoros.

Pare paradoxal față de tot ce am enunțat mai devreme.

Cu cât vom avea mai multe imagini artificiale, voci clonate, deepfake-uri, prezentatori virtuali și texte generate automat, cu atât vom avea mai multă nevoie să știm:

Cine îmi spune asta?

Pot avea încredere în el?

Își asumă informația?

A verificat-o?

Televiziunea are un avantaj

Aici televiziunea are încă un avantaj uriaș, dacă nu îl distruge singură: credibilitatea unor oameni și a unor branduri construite în timp.

EBU avertizează exact asupra acestei dileme: organizațiile media vor să folosească AI pentru eficiență, dar trebuie în același timp să protejeze acuratețea, integritatea jurnalistică și încrederea publicului. E drept că EBU reunește televiziunile și radiourile publice din Europa care au legi speciale de funcționare, misiune publică și trebuie să fie, cel puțin theoretic, cele mai credibile.

De asemenea, Reuters Institute observă în 2026 un fenomen foarte interesant: în paralel cu explozia AI, știrile devin tot mai mult construite în jurul personalităților și creatorilor umani de conținut.

Nu este deloc o contradicție cu tot ce am spus.

Este posibil să fie chiar viitorul. Cine știe?!

Poate că atunci când tehnologia devine tot mai puțin umană, publicul va căuta tocmai oameni în care să aibă încredere.

Și aici apare poate cea mai complicată întrebare dintre toate: în toată această revoluție, cine ne va proteja de manipularea făcută cu inteligență artificială dacă tocmai televiziunea, cea care ar trebui să o identifice și să o demonteze, va decide să o folosească?

Adevăratul pericol

Trebuie să înțelegem că pericolul nu vine doar din existența deepfake-urilor sau a imaginilor și vocilor fabricate, pe care le vedem la tot pasul în online.

Pericolul adevărat apare atunci când tehnologia întâlnește intenția editorială de a influența. Televiziunea are deja o forță uriașă de manipulare prin strategia editorială aleasă, într-o direcție sau alta, de o anumită parte sau alta, prin omisiune sau repetiție, titluri, imagini și alegerea vocilor/persoanelor care sunt imaginea canalelor tv. AI poate amplifica toate aceste mecanisme, le poate face mai rapide, mai sofisticate și mult mai greu spre imposibil de detectat.

În acel moment, granița dintre informare, influențare și manipulare devine periculos de subțire.

Tocmai de aceea, părerea mea este că, în epoca aceasta a inteligenței artificiale, cea mai importantă investiție a unei televiziuni nu va fi într-un nou studio sau într-un nou soft, ci în credibilitate. Pentru că într-o lume în care aproape orice imagine, voce sau declarație poate fi fabricată, publicul va avea nevoie, mai mult ca oricând, de cineva în care să poată avea încredere. Sunt multe de spus pe această temă și le vom spune pe toate la timpul lor.

AI nu va omorî televiziunea

Până la urmă, televiziunea a supraviețuit internetului, a supraviețuit YouTube.

A supraviețuit Facebook, Instagram, TikTok, Netflix și streamingului.

Părerea mea este că va reuși să supraviețuiască și inteligenței artificiale.

Dar nu toate televiziunile vor supraviețui.

Vor avea o problemă cele care vor continua să producă televiziune în 2028-2030 pe model, costuri și mentalități construite pentru anul 2000.

Pentru că inteligența artificială nu vine doar să ne ajute să facem mai repede ceea ce făceam ieri. Ea vine să ne oblige să ne întrebăm dacă mai trebuie să facem acel lucru în același fel. Și poate că adevărata întrebare nu este:

“Va înlocui inteligența artificială oamenii din televiziune?”

Ci:

“Ce vor putea face oamenii din televiziune atât de bine încât inteligența artificială să nu-i poată înlocui?”

Eu cred că răspunsul este simplu.

Să fie oameni.

Să aibă experiență. Să aibă instinct. Să pună întrebări. Să distingă adevărul de manipulare. Să aibă personalitate. Să inspire încredere.

Restul?

Din ce în ce mai mult va putea face tehnologia.