Inteligența artificială ne ajută, dar ne poate și slăbi capacitățile mentale. Activitatea cerebrală poate scădea cu până la 55%

Pe măsură ce modelele mari de limbaj (LLM) preiau tot mai multe sarcini cognitive, cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) atrag atenția că această externalizare mentală poate avea consecințe directe asupra funcționării creierului, inclusiv reducerea activității neuronale, scăderea memoriei și diminuarea gândirii critice, potrivit BBC.

Scrisori „perfecte”, dar suspect de similare

Semnalul de alarmă a apărut din observații aparent banale. Natalia Kosmina, cercetătoare în interacțiunea om-calculator la  MIT, a remarcat că scrisorile de intenție primite de la candidați pentru stagii deveniseră neobișnuit de asemănătoare: bine formulate, dar lipsite de autenticitate și cu legături forțate către activitatea sa academică.

Pentru Kosmina, explicația a fost evidentă: utilizarea pe scară largă a unor instrumente bazate pe inteligență artificială, precum ChatGPT, Google Gemini sau Claude.

În paralel, cercetătoarea a observat și o schimbare în comportamentul studenților din campus: aceștia păreau să rețină mai greu informațiile și să depună mai puțin efort intelectual comparativ cu anii anteriori.

Cel mai vechi silabar din lume conține cuvântul „dac”

Focar de hantavirus, cu zeci de cazuri raportate anual, în Ucraina. De ce s-a aflat abia acum

Experiment MIT: activitate cerebrală redusă cu până la 55%

Pentru a testa ipoteza, echipa de la MIT Media Lab a desfășurat un experiment pe 54 de studenți, împărțiți în trei grupuri:

• un grup care a folosit ChatGPT;
• un grup care a utilizat motorul de căutare Google (fără AI);
• un grup care nu a folosit deloc tehnologie.

Participanții au fost rugați să scrie eseuri pe teme generale, iar activitatea cerebrală le-a fost monitorizată.

Rezultatele preliminare au arătat diferențe semnificative:

• studenții care au lucrat fără tehnologie au prezentat activitate intensă și distribuită în mai multe regiuni ale creierului;
• cei care au folosit Google au avut activitate moderată, mai ales în zonele vizuale;
• grupul care a utilizat ChatGPT a înregistrat o scădere a activității cerebrale de până la 55%.

„Creierul nu a fost inactiv, dar a existat mult mai puțină implicare în zonele asociate creativității și procesării informației”, a explicat Kosmyna.

Memorie mai slabă și lipsă de „proprietate” asupra ideilor

Un alt efect observat a fost legat de memorie. Studenții care au folosit AI nu au putut cita din propriile eseuri și au declarat că nu simt că textul le aparține.

memorie / sursa foto: dreamstime.com

Acest fenomen se înscrie într-o tendință mai largă cunoscută drept „descărcare cognitivă” – transferul sarcinilor mentale către tehnologii externe. Un precedent este așa-numitul „efect Google”, documentat în cercetări anterioare, conform căruia oamenii tind să rețină mai puțin informațiile atunci când știu că le pot accesa rapid online.

„Predare cognitivă”: acceptarea automată a răspunsurilor AI

Alte cercetări confirmă aceste tendințe. Un studiu realizat de cercetători de la University of Pennsylvania sugerează că utilizatorii de chatbot-uri dezvoltă un comportament de „predare cognitivă”, acceptând răspunsurile AI fără analiză critică.

În mod similar, studii din domeniul medical arată că utilizarea prelungită a instrumentelor AI poate reduce performanța profesională. De exemplu, medici care au folosit un sistem AI pentru detectarea cancerului de colon au avut rezultate mai slabe atunci când au fost ulterior testați fără acest ajutor.

Creativitate diminuată și uniformizare a conținutului

Profesorii implicați în studiul MIT au descris eseurile generate cu ajutorul AI drept „lipsite de suflet” și foarte asemănătoare între ele. Lipsa diversității și a originalității ridică întrebări privind impactul pe termen lung asupra creativității.

Kosmina avertizează că, prin externalizarea procesului de gândire, oamenii riscă să piardă tocmai elementele care stau la baza inovației.

MIT, posibile efecte pe termen lung după folosirea AI

Neurocercetătoarea Vivienne Ming atrage atenția asupra implicațiilor pe termen lung. În cercetările sale (încă nepublicate), aceasta a observat o activitate scăzută a undelor gamma – asociate cu efortul cognitiv – în rândul studenților care folosesc AI pentru a rezolva sarcini.

Alzheimer / sursa foto: dreamstime.com

Studiile existente sugerează că nivelurile scăzute ale acestor unde pot fi corelate cu declinul cognitiv.

În plus, cercetări privind utilizarea GPS indică o legătură între dependența de navigație digitală și scăderea memoriei spațiale, un posibil indicator timpuriu al bolii Alzheimer.

Cum poate fi utilizată AI fără a afecta cogniția

Cercetătorii subliniază că inteligența artificială nu este în mod inerent dăunătoare, dar modul în care este utilizată face diferența.

Vivienne Ming propune conceptul de „inteligență hibridă”, în care oamenii folosesc AI pentru a-și extinde capacitățile, nu pentru a le înlocui. Printre strategiile recomandate:

• utilizarea AI pentru a pune întrebări, nu doar pentru a oferi răspunsuri;
• testarea propriilor idei prin contraargumente generate de AI;
• evitarea dependenței în fazele inițiale ale învățării.

Pe fondul expansiunii accelerate a inteligenței artificiale, tot mai multe studii indică faptul că delegarea excesivă a gândirii către aceste sisteme poate reduce activitatea cerebrală, memoria și capacitatea de analiză critică.

Deși LLM-urile oferă beneficii evidente în eficiență și acces la informație, cercetătorii avertizează că utilizarea lor fără un echilibru adecvat ar putea avea efecte negative asupra sănătății cognitive pe termen lung.