"În teatrul arabo-islamic avem anumite limite"

"În teatrul arabo-islamic avem anumite limite"

Prezenţi la Festivalul de Teatru de la Sibiu, Ahmad Al Jasmi şi Mohamed Al Lullah, directorii Teatrului Naţional din Sharjah, povestesc ce înseamnă spectacolele de teatru în lumea arabă.

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, încheiat duminică seara, a adus, în România, pentru al doilea an consecutiv, şi Teatrul Naţional din Sharjah, din Emiratele Arabe Unite.

Compania de teatru, aflată sub înaltul patronaj al şeicului Sultan bin Muhammad Al-Qasimi, guvernatorul emiratului şi dramaturg, le-a propus sibienilor spectacolul "Piatra neagră", a cărui temă centrală o reprezintă dezlipirea etichetei terorismului de pe lumea islamică. Firul epic are în centru intenţia unui aşa-zis grup islamic de a fura piatra neagră, simbolul islamului aflat la Mecca.

Într-un interviu acordat EVZ, Ahmad Al Jasmi, directorul Teatrului naţional din Sharjah, şi Mohamed Al Lullah, directorul artistic al aceluiaşi teatru, vorbesc despre condiţia omului de teatru din al treilea emirat, ca importanţă, din Emiratele Arabe Unite.

DIN CULISELE PIESEI "PIATRA NEAGRĂ"

"Vrem să spunem că islamul nu reprezintă terorismul"

EVZ: De ce aţi ales terorismul drept temă a spectacolului? Ahmad Al Jasmi: Piesa are ca preambul o spunere potrivit căreia, în aceste condiţii cu tot felul de revoluţii, de războaie, de genocide, islamului i-a fost lipită, pe nedrept, eticheta de terorism. Acest lucru vrem să îl demonstrăm în piesa de teatru. Exact asta vom pune în evidenţă: o anumită grupare, care pretinde că este musulmană sută la sută, fură exact Piatra neagră, simbolul musulmanilor. Vrem să spunem astfel lumii că islamul nu reprezintă terorismul şi că această grupare nu este reprezentativă pentru islam. De aici putem porni apoi dialogul între culturi, între civilizaţii, între noi şi dumneavoastră.

Schimbările sociale şi politice influnţează şi viaţa culturală? Mohamed Al Lullah: Aceste revoluţii de care vorbiţi au scos la iveală multe lucruri urâte, au făcut să cadă multe măşti pe care le purtau lideri din lumea arabă. Au schimbat multe convingeri în momentul de faţă.

A.A.J.: Cu siguranţă se schimbă lucrurile. Libertăţile pe care le câştigă intelectualitatea după aceste revoluţii sunt foarte mari, deci schimbările vor fi ample. E altceva să trăieşti într-un regim liber. Una e cultura în vremea dictaturii şi alta în cea a libertăţii. Trebuie să recunoaştem că noi, cei din Golf, nu avem astfel de revoluţii pentru că există o comunicare perfectă între popor şi conducători.

Ce autori din lumea occidentală puneţi în scenă? M.A.L.: Avem unele adaptări după piesele unor autori străini: Molière, Shakespeare, Henrik Ibsen. După ce vom semna acordul cu Teatrul de la Sibiu, mai mult ca sigur vom pune în scenă şi o piesă românească. Teatrul de la Sibiu ne va trimite propuneri, noi vom face la fel către Sibiu.

În Europa, teatrul apelează tot mai mult la elemente considerate până nu demult tabu. Cum vedeţi aceste manifestări? M.A.L.: Acestea sunt experienţe pe care unele companii de teatru le pun în scenă, însă eu ţin la teatrul de tip clasic, cu un mesaj clar şi onorabil. Noi am văzut multe astfel de spectacole, însă eu, personal, mă simt oarecum incomod. Asta e părerea mea.

A.A.J.: Europa are atâta experienţă teatrală încât acum a ajuns la idei de-a dreptul nebuneşti. Noi, în teatrul arabo-islamic, avem ocazia să aplicăm tot felul de experimente, însă avem anumite limite impuse de către mentalitatea, religia şi societatea noastră, limite pe care nu le putem depăşi. Însă orice experienţă teatrală, oricât de stranie, încercăm să o înţelegem, nu neapărat să o şi adoptăm.

Cel puţin la Sibiu, s-a creat un pic de vâlvă în jurul şeicului Sultan bin Muhammad Al-Qasimi, zugrăvit drept un mecena. Cum lucraţi cu un astfel de guvernator? A.A.J.: Alteţa Sa, guvernatorul din Sharjah, e dramaturg. Teatrul reprezintă viaţa lui şi, ca urmare, dumnealui încurajează foarte mult teatrul, oferind tot sprijinul moral şi material trupelor de teatru. Vă daţi seama cât de ciudat e ca un guvernator să scrie în "Al Namrood" (piesa cu care s-au prezentat anul trecut la Sibiu - n.r.) despre dictatură. Totuşi, este guvernator. Relaţia noastră este una foarte strânsă, în sensul că, de cele mai multe ori, la piesele pe care le jucăm participă la toate repetiţiile, discută cu noi şi îşi expune părerea. M.A.L.: Guvernatorul este un om de teatru, unul de tip vechi să spunem, din anii ´50, mă refer la formarea lui ca dramaturg.

Cum susţine şeicul teatrul în ţara dumneavoastră? A.A.J.: În Sharjah, avem un festival care se cheamă "Zilele Teatrale ale Emiratului Sharjah", e la a 26-a ediţie, iar guvernatorul sponsorizează integral acest festival şi dă premii în bani tuturor participanţilor. Participă la conferinţe la care prezintă situaţia teatrului în lumea arabă şi a expus faptul că, în unele ţări, există o presiune asupra creatorilor de teatru. S-a interesat în mod personal de situaţia lor socială. Ne-a trimis să îi ajutăm, inclusiv financiar. A fondat Organizaţia Arabă a Teatrului şi, de asemenea, încearcă să facă un festival pan-arab în fiecare an, pe cheltuiala sa. Iar premiul întâi la acest festival să fie de 300.000 de dolari.

"Alteţa Sa, guvernatorul din Sharjah, e dramaturg. Teatrul reprezintă viaţa lui, oferind tot sprijinul material trupelor de teatru." AHMAD AL JASMI, directorul Teatrului Naţional din Sharjah

Ne puteți urmări și pe Google News