Ignorat în țară, admirat în străinătate | Istoriile lui Alex Ștefănescu

Ignorat în țară, admirat în străinătate | Istoriile lui Alex Ștefănescu

În alte țări, în mediile culturale, faci o impresie bună dacă spui că vii din țara în care trăiește Valeriu Butulescu. În România nu se vorbește despre acest scriitor.

Cine este Valeriu Butulescu? Este cel mai valoros autor de aforisme din România, din toate timpurile, și unul dintre cei mai valoroși din lume. Cărțile lui au apărut în toate limbile pământului și pretutindeni au fost comentate cu admirație. A primit numeroase premii în străinătate. La noi, critica literară, paralizată de snobism, consideră aforismul un gen minor, fără să mai reconsidere vreodată această idee. Este adevărat că în România există în momentul de față nu zeci, nu sute, ci mii de autori de cugetări neinteligente și emfatice, de cugetări-kitsch. Drept urmare multă vreme și eu am disprețuit aforismele în general, mergând pe urmele lui George Topîrceanu care, într-o poezie satirică, reproducea o „cugetare” dintr-un imaginar album al unei domnișoare: „Amorul e un lucru foarte mare”... „și iscălește: Guță Popândău”. Dar l-am descoperit, încă dinainte de 1989, pe Valeriu Butulescu și am fost entuziasmat.

L-am citit de-a lungul timpului cu nesaț. Multe dintre aforismele lui le pot reproduce din memorie. Cu unul am succes la orice petrecere: „La început, îndrăgostiții folosesc între ei ca apelative nume de animale mici. Apoi, pe măsura trecerii timpului, recurg la nume de animale tot mai mari.”

Ne puteți urmări și pe Google News

Ce concizie elegantă! Ce umor nebun! După ce citim aforismul, începem să-l dezvoltăm în minte. Numele de animale mici? Da, vrăbiuță, iepuraș... Apoi, nume de animale tot mai mari: porc, capră... și tot așa până la vacă și bou sau chiar pachiderm și balenă!

Iată câteva dintre aforismele pe care le știu pe de rost:

● „Doamne, ai fost atât de generos! Benzina ţâşneşte din adâncurile bogate ale patriei noastre. E suficient să înţepi o conductă.

● Naufragiaţii se agaţă unul de altul şi mor în grup compact. Naufragiul ridică la cel mai înalt nivel coeziunea socială. ● Femeia este atrasă irezistibil de pieptul bărbatului − locul în care acesta îşi ţine portofelul.

● Să respectăm planeta. Este groapa noastră comună.

● Am avut un şef atât de capabil, încât lua singur decizii colective.

● Nimeni nu observă că vulturul e şchiop.

● «...din moarte pre moarte călcând, iar celor din mormânturi, viaţă dăruindu-le!» Asta da, ofertă electorală!

● Clemenţa justiţiei înseamnă injustiţie.

● Alfabetizând prostul, îi asiguraţi acces neîngrădit la cărţile proaste. Citind, el îşi va lărgi ignoranţa.

● La câte utopii propovăduia Isus, pare ciudat că dintre toţi apostolii doar Iuda a cedat nervos.

● Memorarea lucrurilor inutile cere un efort enorm, care le face de neuitat.

● Majoritatea celor ce se roagă tratează cerul ca pe o întreprindere prestatoare de servicii.

● În viziunea celor care îl trăiesc, fiecare moment istoric este decadent. Aşa a progresat omenirea, din decadenţă în decadenţă.

● Deschideţi larg porţile închisorilor. Nu vedeţi câtă lume vrea să intre?

● Aţi văzut vreo poartă pe care să scrie: «Atenţie, câine bun!»?

● În cimitir era dezordine. Adevărul e că deîndată ce mor oamenii se dezobişnuiesc să mai măture.

● Întinde mâna învinsului tău. Ajută-l să se ridice. Vei retrăi bucuria de a-l fi învins.

● Informatica nu are limite. Iată un calculator capabil să scrie cărţi. Iată un altul dispus să le citească.

● Cine sunt eu? Tatăl meu, ediţia a doua, revăzută şi adăugită.

● Ce coşmar! Să ai vocaţie de eliberator într-o ţară liberă.

● Dumnezeu a inventat gâtul, iar omul, ghilotina.

● Ateii nu cred în nimic. Dar eu sunt credincios: cred în nimic.

Valeriu Butulescu s-a născut la 9 februarie 1953 în satul Preajba din judeţul Gorj. A studiat la Universitatea din Lodz şi, în continuare, la Academia din Cracovia. Este inginer minier şi locuiește la Petroșani.

Știe cineva unde se afă în acest moment de față Valeriu Butulescu? Vă spun eu: în China. Și anume la cea de-a 24-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF), la care România este prezentă pentru a treia oară consecutiv cu un stand naţional organizat de Institutul Cultural Român (prin Centrul Național al Cărții și Institutul Cultural Român de la Beijing).

N-am aflat nimic din mass-media despre participarea României la acest Târg. Ce păcat!

La standul României vor fi expuse ultimele apariţii editoriale româneşti în limba chineză, cărţi şi albume. Printre ele, Aforisme de Valeriu Butulescu (ediție engleză-chineză, China Publishing Group și Editura Zhongyi). De asemenea, lui Valeriu Butulescu i se va juca, în cadrul Târgului, piesa de teatru Infinitul Brâncuși cu concursul actorilor Teatrului „Ion D. Sârbu” din Petroșani.

Înainte de a pleca în China, Valeriu Butulescu mi-a trimis printr-un e-mail cele mai recente aforisme ale sale, grupate sub titlul „Maculator existențial”. Sunt sclipitoare. Ca o noutate, cele mai multe au un caracter politic. Reproduc deocamdată doar două:

● „Graţiere colectivă. Evadare în masă, organizată de guvern.

● În trecut, marii bărbaţi de stat au fost mari călăreţi. Încerc să mi-i imaginez pe preşedinţii noştri călare.”