Vremea
Iarna 2025-2026, sub influența vortexului polar. Fenomenul aduce ninsori abundente, temperaturi scăzute și vreme instabilă
. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
În ultimele săptămâni, meteorologii ANM au avertizat că iarna anului 2025 va fi cea mai aspră din ultimii 40 de ani. Aceștia spun că situația este legată de comportamentul vortexului polar, aflat în această perioadă într-o etapă atipică. Ei adaugă că această schimbare ar putea influența în mod direct temperaturile și ninsorile din sezonul rece 2025-2026.
Vom avea o iarnă atipică
Cercetătorii analizează cu atenție comportamentul vortexului, un fenomen atmosferic care influențează decisiv structura iernilor. Ei avertizează că orice dezechilibru al acestuia poate schimba rapid tendințele meteo, de la valuri de frig accentuat la episoade cu ninsori abundente.
„În meteorologie, vortexul polar reprezintă o zonă extinsă de presiune scăzută și de aer rece situată în jurul ambilor poli ai Pământului, aflată la altitudini mari în stratosferă și în troposfera medie și superioară. Termenul de vortex se referă la vânturile puternice existente care se rotesc și care mențin aerul rece în apropierea polilor”, arată reprezentanții Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
Atunci când vortexul polar este perturbat de episoade puternice de încălzire în stratosferă, masele de aer rece tind să coboare spre zonele temperate. În astfel de condiții, crește probabilitatea apariției unei ierni severe.
Viscol. Sursa foto: Pixabay
Meteorologii au analizat fenomenul
Potrivit ANM, un vortex polar slăbit apare atunci când vânturile puternice care mențin aerul rece în zona Polului Nord își reduc semnificativ intensitatea. În aceste condiții, masele de aer arctic pot coborî spre latitudinile temperate, provocând răciri accentuate în diverse regiuni din emisfera nordică.
Instituția arată că această slăbire se produce adesea în urma unor încălziri bruște ale stratosferei polare, cunoscute sub denumirea de Sudden Stratospheric Warming. Aceste episoade sunt generate de pătrunderea undelor atmosferice de scară largă în stratosferă, unde eliberează energie și căldură, perturbând stabilitatea vortexului.
„Slăbirea puternică poate avea loc atunci când se produc încălziri semnificative (bruște) în stratosfera polară, eng. Sudden Stratospheric Warming (SSW). O încălzire stratosferică bruscă reprezintă o perturbare semnificativă a vortexului polar stratosferic, care are loc în momentul în care unde atmosferice de scară largă (unde Rossby) sunt împinse în sus spre stratosferă”, arată ANM
ANM precizează că, în astfel de situații, temperatura la altitudinea de 10 hPa poate crește cu 40–60 de grade în doar câteva zile, iar vânturile vestice pot slăbi puternic sau chiar se pot inversa. Dacă are loc un eveniment major de încălzire stratosferică, vortexul troposferic se dezintegrează sau se slăbește considerabil, permițând aerului arctic să coboare spre latitudini medii, unde poate genera valuri intense de frig.
Prime indicii ale unei ierni dificile
Meteorologii observă tot mai multe semnale care sugerează instalarea unei ierni aspre. Deși prognozele nu sunt definitive, experții avertizează că vortexul polar prezintă primele semne de slăbiciune, un factor care ar putea influența semnificativ vremea din lunile următoare.
„Estimările modelelor numerice globale (ECMWF, GFS) privind evoluția vortexului polar stratosferic, la momentul de anticipație 26 noiembrie, indică o încălzire stratosferică și implicit o deplasare a vortexului polar stratosferic peste zona de nord a Câmpiei Ruse și Siberia”, arată instituția.
Potrivit ANM, modelul global GFS pentru 26 noiembrie arată o anomalie pozitivă de temperatură de 20–30 de grade deasupra Arcticii, în timp ce Siberia înregistrează temperaturi mult sub normal, cu anomalii negative de 15–20 de grade. În aceste condiții, centrul vortexului polar se situează deasupra Siberiei, cu valori de până la –75 de grade, în timp ce deasupra Arcticii temperaturile urcă spre –45 de grade.
Specialiștii explică că stratosfera se încălzește, însă încă nu este confirmat un eveniment major de încălzire stratosferică (SSW). Modelele globale sugerează totuși o posibilă tendință spre acest scenariu, indicată de trecerea pe valori negative ale componentei zonale a vântului și deplasarea centrului vortexului spre Siberia.
În ceea ce privește debutul efectiv al iernii, ANM subliniază că este dificil de estimat cu precizie. Chiar dacă vortexul se slăbește și stratosfera se încălzește, efectele asupra vremii de la sol pot întârzia între una și trei săptămâni sau mai mult și pot fi modificate de alți factori meteorologici și indici climatici. Încălzirea stratosferică timpurie, cum este cea din ultima decadă a lunii noiembrie, face previziunile și mai complicate.
„Pentru ca un eveniment să fie declarat major SSW, trebuie îndeplinit criteriul oficial (WMO – World Meteorological Organization): vânturile zonale medii la latitudinea de 60°N și altitudinea nivelului de 10 hPa se inversează — adică trec de la vestice (pozitive) la estice (negative)”, spun reprezentanții instituției.
Ce urmează
ANM mai spune că, deși stratosfera se încălzește și vortexul polar se slăbește, efectele la nivelul solului pot întârzia între 1 și 3 săptămâni sau chiar mai mult și pot fi modificate de alți factori meteorologici și indici climatici.
În plus, în cazul încălzirilor stratosferice timpurii, cum este situația din ultima decadă a lunii noiembrie, este mai dificil de anticipat momentul exact în care aceste efecte vor ajunge la suprafață.
„Chiar dacă stratosfera se încălzeşte şi vortexul slăbeşte, impactul la sol poate fi întârziat cu 1-3 săptămâni sau mai mult şi e posibil să fie atenuat de alţi factori meteorologici și indici climatici. Dacă aceste încălziri stratosferice apar devreme, cum este situația din acest an (în ultima decadă a lunii noiembrie), este mai dificil să se anticipeze exact momentul în care efectele se vor transmite până la suprafaţă”, mai arată ANM.
