Editura Evenimentul si Capital

Eminescu, domnul nostru. HOROSCOP 15 ianuarie 2019

Radu Ștefănescu
Autor: | | 0 Comentarii | 12669 Vizualizari

Horoscop Interesant este faptul, că, în această zi din ianuarie, din zodia Capricornului, s-au nascut mari personalități care au influențat decisiv popoarele și statele lor.

15 ianuarie

Horoscop Pe 15 ianuarie s-au născut Ioana d’Arc, Moliere, Marthin Luther King, Gamal Abdul Nasser, Aristotel Onassis, Lloyd Bridges, Sa’ud Ibn Abdul, Boris Cazacu, Pavel Codiţă, Valeriu Cristea şi... domnul nostru Mihai Eminescu.

Horoscop Nimic în „kalendar”, iar în calendarul creștin-ortodox, Sfinţii Pavel Tebeul şi Ioan Colibaşul.

Horoscop Interesant este faptul, că, în această zi din ianuarie, din zodia Capricornului, s-au nascut mari personalități care au influențat decisiv popoarele și statele lor.

Mă întreb adesea, dragi prieteni, şi vă propun şi domniilor voastre următoarea temă de meditaţie: de ce nu au devenit poeţii zei? Homer de ce nu a fost ridicat în ceruri şi pus între constelaţii, cum se făcea pe atunci, în antichitate? Sau, Shakespeare în Evul Mediu, de ce nu a fost făcut „Sir”, nu a fost înobilat, că doar aducea coroanei şi Marii Britanii cel mai mare serviciu posibil: o limbă literară, vorbită de toţi!

Medicii au pe zeul Esculap, de ce nu ar avea şi poeţii pe zeul Eminescu? Ştefan cel Mare a fost făcut Sfânt cu toate păcatele lumeşti pe care le ştim. Eminescu de ce nu poate fi sanctificat?!

Voievodul a făcut mânăstiri şi biserici, pentru că avea bani din jefuirea boierilor şi a răzeşilor. Eminescu, săracul nostru sărac, a făcut cea mai mare Biserică posibilă a neamului nostru, prin opera sa, ne-a dat un suflet naţional!

Îmi amintesc, cu bucurie şi tristeţe, în acelaşi timp, de o perioadă trecută din viaţa mea. Soţia mea lucra vara la „Radio Vacanţa”, cred că era prin 1990 sau 1991, în orice caz înainte ca mâna lungă a mafiei din Constanţa să fure radioul estival, cu clădire, aparatură şi frecvenţe, cu tot. S-a furat o ţară, ce să mă mir de un post de radio!

Acolo, la Mamaia, i-am întâlnit pe Doina şi Ion Teodorovici. Ne-am lipit unii de alţii ca timbrele pe care mai sunt ei astăzi, de scrisoare. Aveam multe să ne spunem, unul începea o idee, celălalt o termina. Ei m-au instigat să trimit zeci de mii de cărţi în limba română în Basarabia. Da, am fost contrabandist! De cărți! Ţin minte un episod comic, când am adus coletele de cărţi, bine împachetate în „hârtie albastră” la „contact”, un lipovean, cazacii noștri nekrasoviți, care urma să le treacă peste Prut. I-am înmânat cele trei sticle de vodcă promise şi lipoveanul m-a întrebat în glumă: „Gospodin, ce ai în colete: dinamită, kalacinikoave, C4, pistoale, detonatoare?”Cărţi! În limba română!” a venit răspunsul meu. „Gospodin, nu ştii ce ai aici! O bombă atomică!”

Nu, nu despre cărţi doream să vă povestesc, dragi lupi, padawani şi hobbiţi! Ci despre o seară minunată de vară când stăteam, toţi patru, pe Litoral în fotolii de răchită şi discutam despre „limba moldovenească”, un subiect foarte la modă pe atunci. Eu eram „avocatul diavolului” şi spuneam că orice stat poate să aleagă ca limba naţională să se numească cum vor muşchii celor care au făcut Constituţia. Şi observam că accentul basarabean este o carte de vizită (astăzi foarte prezent în vechiul regat). Soţia mea, berbecuţa mea dragă, mi-a comunicat că dacă mai am poziţia asta reacţionară şi antiromânească o să dorm pe... plajă. Ion zâmbea şi mă lăsa în ghearele celor două frumoase doamne. Arpegia ceva la chitara lui cea iubită, de care era foarte mândru. Doina s-a uitat peste noi, cum făcea, cu acel gest mândru care era numai al ei şi m-a întrebat: „Spune-mi, Radule, crezi că Mihai Eminescu vorbea... moldoveneşte?”

Într-o noapte imperială, cum numai la Marea Neagră sunt, pe terasa Radio Vacanța, am jucat cu Teodorovicii și cu încă cineva, dar nu mai îmi aduc aminte cine, poate își aduce aminte el, un joc care se numeşte „Dar, dacă...”. L-am jucat prin Orient, acolo distracţiile se refugiau în spatele zidurilor înalte ale caselor particulare, distracţiile publice erau puţine şi acelea numai religioase. Aşa că jucam multă Canastă şi multe jocuri printre care şi „Dar, dacă...”. Un joc de societate. Unul dintre participanţi punea o întrebare: „Dar, dacă, nu se inventa roata?” Iar ceilalţi, pe rând spuneau repercusiunile acestei ipoteze: „Nu ar exista automobile!” „Nu ar exista ceasuri!” etc etc

Acum trei decenii Doina a pus o întrebare:

Dar, dacă, Eminescu ar fi fost... britanic?”

O să vă povestesc tot eu, ce am spus noi despre Michael britanicul, completându-ne unul pe altul. O biografie fantastică.

Michael, britanicul, s-a născut pe 15 ianuarie 1850 în familia unui esquire, din Sud, din Devon. A făcut şcoala la Eton şi studii literare şi de drept la Cambridge. Încă din perioada Eton şi-a dovedit geniul literar, scria frumos, versifica uşor şi surprinzător într-o limbă engleză a secolului XIX. Debutul l-a făcut la 16 ani, într-o revistă literară, „Devon Poetry”. Până la 22 de ani, când a terminat Cambridge, a publicat trei volume de versuri, o piesă de teatru şi a scris un imn. Drepturile de autor şi unele pământuri ale familiei închiriate pentru dezvoltări imobiliare i-au asigurat tânărului Michael o rentă apreciabilă, care i-a oferit independenţa financiară. În anul 1874 Michael face o călătorie în India. În următorii trei ani scrie patru volume de versuri şi un jurnal de călătorie. Criticii sunt extaziaţi: „Shakespeare este depăşit, să ne închinăm la noua stea a limbii engleze!” Michael a făcut ceea ce trebuia făcut. A dat Marii Britanii o limbă modernă! Succese după succese, volum după volum. Averea îi creşte apreciabil, urmare drepturilor de autor din toată lumea, aşa că îşi permite să cumpere un cotidian, un oarecare „Times”. Într-un an „Times” ajunge la tirajul de trei milione de exemplare zilnic, cu distribuţie în tot Commonwelthul şi în State. Politicienii îl curtează pe Michael. Devine, în anul 1889, membru al partidului conservator şi în anul următor intră în Parlament. Cuvântările lui, dintre care una în versuri, fac ocolul Terrei. Ca urmare, în anul 1900, la împlinirea vârstei de 50, de ani este înobilat. În dragoste, după o primă iubire neîmpărtăşită (de aceea a plecat în India, ca să uite) se căsătoreşte cu o fată frumoasă şi bogată, o scoţiancă din clanul Campbell, care îi face trei copii, unul mai frumos ca altul. Băieţi.

Michael are o activitate jurnalistică excepţională, încercând să oprească, să prevină declanşarea Primului Război mondial. Poezia lui „Long life to peace” este cea mai rostită din lume, chiar înaintea Crezului. Creştini, musulmani, budişti sau şintoişti recită mereu această poezie nemuritoare, cel mai frumos lucru care a fost scris vreodată.

Michael se săvârşeşte din viaţă la vârsta de 83 de ani, înconjurat de un mic clan, urmaşii lui, care îi recitau versurile. Ultimile lui cuvinte au fost: „Tăcere, acum începe misterul, adevărata poezie!”

Toate acestea au fost doar un joc, dacă Mihai Eminescu ar fi fost britanic! Aceasta ar fi fost viaţa pe care o merita.

Iata ceva care sa va aduca aminte de adevaratele valori nationale: https://www.youtube.com/watch?v=Dw1v3IAOS6s.

Micul Prinţ al lui Saint Exupery avea dreptate: „Iată secretul meu. Este foarte simplu, nu poţi să vezi bine decât cu inima. Esenţialul este invizibil pentru ochi”... Am scris toate aceste pentru Cristofor, oriunde s-ar afla, ca să știe moștenirea lui.

Dar, se pare că puţini au viaţa pe care o merită! Destin, liber arbitru, şansă, noroc, coincidenţe, întâmplare? Toate acestea la un loc şi niciuna dintre ele. Le-am studiat pe toate şi de aceea m-am apucat de astrologie şi tot stau să mă întreb, pentru că nu-mi explic un adevăr simplu: de ce mâine este, în definitiv, mereu şi mereu, o altă zi?

DOLIU in televiziune! Gasita AXFISIATA in casa! Era atat de tanara si S-A STINS...

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Horoscop

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI