Indemnizaţia pentru creşterea copilului ar putea fi acordată doar un an. Valoarea minimă a acesteia s-ar ridica însă la 750 de lei.

Românii care vor deveni părinţi anul viitor riscă să primească indemnizaţia de creştere a copilului pentru o perioadă de maximum un an, faţă de doi, cât se acordă în prezent. Aşa se arată în proiectul de lege a asistenţei sociale (noul Cod Social), care va ajunge, săptămâna viitoare, pe masa guvernului, pentru o primă lectură.

Potrivit documentului, deşi vor primi in demnizaţie pentru creşterea celui mic doar un an, viitorii părinţi vor putea sta acasă cu el încă 12 luni, dar în concediu fără plată.

În plus, noua strategie socială face distincţie între părinţii care obţin venituri impozabile şi cei fără venituri. Astfel, părinţii care au avut venituri pentru care au plătit impozit ar urma să primească o indemnizaţie de 85% din media veniturilor obţinute în ultimul an dinaintea naşterii copilului: minimum 750 de lei şi maximum 4.000 de lei pe lună.

Doar 400 de lei lunar pentru părinţii fără venituri

Mai mult, cei care au avut în ultimul an indemnizaţie de şomaj, concedii medicale, pensie de invaliditate, au fost în şomaj tehnic, în alt concediu de creştere a copilului ori au obţinut venituri din activităţi profesionale în statele membre ale Uniunii Europene ar putea beneficia de o indemnizaţie minimă egală cu 600 de lei pe lună. Iar, în cazul în care părintele fără venituri care intră în concediu de creştere a copilului frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar/ universitar, se află în concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională ori a terminat stagiul militar, indemnizaţia acordată de stat ar urma să fie de 400 de lei lunar.

În oricare dintre cazuri, cuantumul indemnizaţiei "se majorează cu suma minimă primită pentru primul născut şi se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere (câte 750, 600 sau 400 lei)", se mai arată în proiect.

Stimulent maxim de 400 de lei la întoarcerea la muncă

Cât priveşte copilul cu handicap, părinţii vor putea sta cu el acasă, în concediu de creştere, până la maximum 2 ani şi, pe lângă indemnizaţie, ar putea primi un sprijin financiar cuprins între 200 şi 400 de lei.

Însă, indemnizaţia pentru un copil cu handicap grav sau accentuat - pe care părinţii îl pot îngriji şi după vârsta de 2 ani - ar fi de 450 de lei până la momentul la care copilul împlineşte 7 ani. La această sumă s-ar adauga un sprijin financiar care variază între 100 şi 300 de lei, în funcţie de venituri. Proiectul prevede şi modificări legate de stimulentele acordate de stat părinţilor care doresc să se întoarcă la muncă mai devreme de un an. Astfel, acestea ar urma să se acorde pe o perioadă de 12 luni sau, în cazul copilului cu handicap, pe o perioadă de 24 de luni de la încetarea concediului de maternitate, ori, după caz, de la data naşterii copilului.

Cert e faptul că părinţii care îşi reiau activitatea profesională cu şase luni mai devreme ar putea beneficia de un stimulent din partea statului de 400 de lei pentru cele şase, respectiv 18 luni rămase din concediul de maternitate.

ESTIMĂRI

Noua lege ar putea aduce bani la buget

Nota de fundamentare a proiectului noii legi a asistenţei sociale arată că adoptarea acesteia ar aduce nu doar ordine în sistem, ci chiar bani în plus la bugetul de stat.

"Cheltuielile totale pe care le implică aplicarea prezentei legi nu presupun creşterea cheltuielilor bugetare. Efortul bugetar se încadrează în cheltuielile generale actuale şi fundamentate pentru anii următori, destinate prestaţiilor sociale asigurate din bugetul de stat, precum şi serviciilor sociale finanţate din bugetul de stat şi din bugetele locale", se subliniază în document.

Mai mult, "prin aplicarea prevederilor legale privind prestaţiile sociale, sumele destinate acestora se diminuează cu aproximativ 1.021 de milioane lei, comparativ cu costurile fundamentate pentru anul 2011", arată autorii proiectului de Cod Social. Iar, potrivit acestora, "alocarea sumelor de la bugetul de stat pentru finanţarea serviciilor sociale potrivit formulei reglementate prin prezenta lege, conduce la o majorare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat cu aproximativ 277 de milioane lei". Cu alte cuvinte, statul ar ieşi "pe plus", din punct de vedere financiar, prin aplicarea noii legi.

NOUL COD SOCIAL

100 de lei, ajutor suplimentar pentru săracii care muncesc

În 2008, Unitatea Centrală de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice a evaluat sistemul de evidenţă şi control al drepturilor de natură socială, acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări de sănătate şi de la bugetele locale, în urma căruia au fost identificate 202 drepturi de natură socială.

Prin urmare, viitorul Cod Social va regrupa drepturile sociale, al căror număr a crescut de la şapte, în 1990 la 202, în 2008, în patru mari grupe, reducându-le astfel drastic numărul.

Concret, prima grupă vizează drepturile financiare menite să ajute familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care trăiesc la limită, a doua conţine prestaţiile de tip familial, a treia vizează sprijinul pentru persoanele cu nevoi speciale şi a patra se referă la ajutoarele acordate pentru susţinerea familiei sau a persoanei în extremă dificultate.

O noutate adusă de proiectul de lege este venitul minim de inserţie, care va înlocui practic venitul minim garantat, alocaţiile pentru sprijinirea familiilor sărace cu copii (monoparentală şi complementară) şi ajutorul pentru încălzire.

Nivelul lunar al a cestui venit ar urma să aibă valori cuprinse între 273 de lei, pentru o persoană singură, şi 1.057 de lei, pentru familia formată din doi adulţi cu cinci copii în întreţinere.

Vouchere pentru ajutorul social alimentar lunar

Acest venit, care se "indexează anual prin hotărâre a guvernului", se majorează cu 100 lei "dacă un membru al familiei face dovada că prestează orice activitate, realizând venituri cu caracter salarial". Acesta "se asigură prin acordarea, prin vouchere, a ajutorului social alimentar lunar", între 155 şi 602 lei, la care se adaugă diferenţa în lei, mai prevede proiectul.

În plus, familiile care primesc ajutor social şi care au în întreţinere copii de vârstă şcolară înscrişi în învăţământul de stat, la cursuri de zi, "beneficiază la fiecare început de an şcolar de o sumă reprezentând contravaloarea rechizitelor şcolare necesare participării şcolare a copilului": 100 de lei pentru preşcolari, 200 de lei pentru cei din învăţământul primar şi 250 de lei pentru cei din învăţământul gimnazial şi liceal.