Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
O cercetare internațională arată că topirea ghețarilor este mai rapidă decât s-a estimat, cu implicații grave asupra nivelului mărilor și resurselor de apă. Un studiu global recent trage un semnal de alarmă asupra accelerării dramatice a topirii ghețarilor în ultimele două decenii.
Topirea ghețarilor are consecințe ireversibile
Potrivit cercetătorilor, pierderea gheții s-a intensificat cu 36% între 2012 și 2023 față de perioada anterioară, iar fenomenul are consecințe ireversibile asupra nivelului oceanelor și asupra populațiilor dependente de apa dulce provenită din ghețari.
Analiza, realizată de Serviciul Global de Monitorizare a Ghețarilor (WGMS), Universitatea din Edinburgh și grupul de cercetare Earthwave, a combinat date din măsurători de teren și observații satelitare pentru a oferi cea mai completă imagine asupra stării ghețarilor la nivel global.
Concluziile studiului publicat în revista „Nature”sunt îngrijorătoare. 273 de miliarde de tone de gheață dispar anual, echivalentul consumului de apă potabilă al întregii populații a planetei timp de 30 de ani.
De la începutul secolului XXI, ghețarii au pierdut aproximativ 5% din volumul lor, cu diferențe semnificative între regiuni. În Antarctica, reducerea este de doar 2%, datorită dimensiunii sale vaste. În schimb, în Alpi, ghețarii au pierdut până la 40% din masă.
Ghețarii mai mici, precum cei din Anzii Centrali și Asia Centrală, sunt în pericol iminent de dispariție, mulți dintre ei neavând nicio șansă să supraviețuiască acestui secol.
„Rezultatele sunt șocante, dar nu complet surprinzătoare, având în vedere ritmul accelerat al încălzirii globale”, afirmă Michael Zemp, cercetător la Universitatea din Zürich și coautor al studiului.
Ghetar Himalaya, sursa: Błażej Łyjak | Dreamstime.com
Impact global: creșterea nivelului mărilor și criza apei dulci
Una dintre cele mai grave consecințe ale acestui fenomen este contribuția ghețarilor la creșterea nivelului oceanelor. În ultimele două decenii, topirea ghețarilor a determinat o creștere de aproape 2 centimetri a nivelului mării, ceea ce înseamnă că aproximativ 4 milioane de oameni din zonele de coastă sunt expuși unui risc crescut de inundații.
În plus, ghețarii sunt a doua cea mai importantă cauză a ridicării nivelului mărilor, după expansiunea termică a apei marine cauzată de încălzirea globală. Această evoluție este mai rapidă decât se estimase anterior, ceea ce ar putea forța milioane de oameni să își părăsească locuințele în următoarele decenii.
O altă problemă majoră este reducerea accesului la apă dulce, în special în regiunile dependente de ghețari, precum Asia Centrală și America de Sud. Ghețarii funcționează ca „rezervoare naturale”, eliberând apă treptat în râuri și lacuri. Odată ce aceștia dispar, zonele respective vor trebui să facă față secetelor severe și penuriei de apă.
Tehnologie avansată pentru o monitorizare mai precisă
Spre deosebire de secolul XX, când evaluările erau realizate pe baza măsurătorilor directe efectuate pe aproximativ 500 de ghețari, tehnologia actuală permite o analiză mult mai amplă. Prin utilizarea sateliților, camerelor video, radarelor și laserelor, oamenii de știință pot monitoriza cu o precizie crescută aproximativ 275.000 de ghețari din întreaga lume.
„Dispunem acum de un punct de referință fără precedent pentru a înțelege cum evoluează ghețarii și cum putem acționa pentru a încetini acest fenomen”, explică Michael Zemp.
Acest studiu vine în contextul în care Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (GIEC) avertizează că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse urgent pentru a limita încălzirea globală și efectele sale devastatoare.
