Generalul ministru sub legionari, fără să fie legionar
- Florian Olteanu
- 22 ianuarie 2025, 08:37

Generalul ministru sub legionari fără să fie legionar. Ofițerul gorjean de origine a avut o viață sinuoasă marcată de relația cu Mișcarea Legionară.
Mișcarea Legionară nu a avut în scurta ei perioadă de guvernare, 14 septembrie 1940-23 ianuarie 1941, doar legionari în portofolii ministeriale. Grăitor este cazul reprezentat de generalul Constantin Petrovicescu.
Generalul Constantin Petrovicescu - originea, studiile, prima parte a carierei militare
Generalul Constantin Petrovicescu s-a născut la Târgu Jiu la 22 octombrie 1883. Și-a făcut educația primară în Târgu Jiu, pentru ca din 1896, pentru trei ani să studieze la Școala Militară de Infanterie din Craiova până în 1899. A continuat până în 1900 la Școala de Ofițeri din București. Apoi, ultimii doi ani, 1906-1908, din cadrul studiilor militare i-a urmat la Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București.
Veteran al Războiului Reîntregirii, generalul Petrovicescu a avansat în cariera militară, fiind locotenent-colonel în 1920 și general de brigadă din 1933. A avut misiuni în special în Basarabia fiind și Comisar Regal, pe lângă Corpul de Armată de la Chișinău.
Generalul Constantin Petrovicescu și raporturile cu legionarii (1934-1941)
Generalul Constantin Petrovicescu nu a fost niciodată membru al Mișcării Legionare, conform lui Horia Sima. Ion Antonescu îl considera totuși „legionar convins”. Pur și simplu, atunci când în 1934, trebuiau judecați capii Mișcării pentru atentatul contra Președintelui Consiliului de Miniștri IG Duca, generalul a pledat pentru nevinovăția celor 52 acuzați în frunte cu Căpitanul Codreanu și generalul Cantacuzino-Grănicerul șeful Partidului Totul pentru Țară, brațul politic al Legiunii Arhanghelului Mihail-Gărzii de Fier.
A participat la Congresul Tinerilor Legionari de la Craiova din 17-19 aprilie 1935. La 23-26 mai 1938, a luat parte la procesul deschis de Nicolae Iorga contra Căpitanului Codreanu. Căpitanul era acuzat de „cârdășie cu o putere străină”. Petrovicescu a susținut nevinovăția Căpitanului.La 4 septembrie 1938, generalul de brigadă Constantin Petrovicescu a fost epurat din Armată, pentru atitudine pro-legionară, fiind trecut în rezervă.
Constantin Petrovicescu - Ministru de Interne în Statul Național Legionar (14 septembrie 1940- 20 ianuarie 1941)
Generalul a devenit Ministru de Interne, susținut de legionari, la 14 septembrie 1940. Antonescu l-a reactivat și l-a avansat la gradul de general de divizie, retroactiv, adică de la data trecerii în rezervă. În emigrație, Horia Sima, Comandantul Legiunii a spus că generalul nu a fost niciodată membru al Legiunii. A deținut portofoliul timp de 130 zile. Ion Antonescu a avut zilnic întâlniri cu el. Generalul Petrovicescu a fost destituit la 20 ianuarie 1941, după ce maiorul Doring a fost asasinat în fața Hotelului Ambasador din București.
Condamnarea pentru Rebeliunea Legionară (16 iunie 1941)
În timpul Rebeliunii Legionare, Petrovicescu a respectat ordinele lui Sima. De aceea, a fost arestat și condamnat la 7 ani închisoare la 16 iunie 1941. Antonescu l-a acuzat că nu i-a deportat pe evreii polonezi refugiați în România. Totuși, în 1944, a primit domiciliu obligatoriu la Sibiu pentru trei ani.
Comuniștii îl condamnă în 17 mai 1946 și-l închid la Aiud
În 1946, comuniștii l-au arestat pe generalul Petrovicescu. A fost inclus în procesul intentat „grupului Antonescu”. Antonescu l-a descris ca pe un legionar convins dar și ca pe „un mare devotat al meu de 30 de ani”. A spus că Petrovicescu a urmat linia lui Sima și nu linia sa de șef al Guvernului cu puteri excepționale (Conducător al Statului).
Constantin Petrovicescu a declarat și el la proces că l-ar fi auzit pe Antonescu spunând că pentru politicienii carliști asasinați la Jilava nu a avut vreo părere de rău fiundcă „făcuseră mult rău țării”. Ion Antonescu, fiind solicitat să răspundă acuzației a spus că afirmația sa menționată de Petrovicescu nu are nicio legătură cu atitudinea sa de dispreț și condamnare a legionarilor. Generalul a fost condamnat la muncă silnică pe viață, la 17 mai 1946, murind în Penitenciarul Aiud, la 8 septembrie 1949.
Încercarea de reabilitare post-mortem din 2006, anulată de ÎCCJ în 2008
La 5 decembrie 2006, Petrovicescu, Antonescu, Sima și alți 19 membri ai Guvernului legionar au fost absolviți de Curtea de Apel București, de acuzațiile de crime de război.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în data de 6 mai 2008 a anulat sentința Curții de Apel București. A respins definitiv cererea de revizuire a sentinței date de Tribunalul Poporului din București, din 17 mai 1946.