Fuga lolelor, o tradiţie săsească ce împlineşte anul acesta 100 ani, va umple mâine centrul oraşelor Sibiu şi Agnita cu larmă, personaje costumate şi 7.000 de gogoşi. Tradiţia va readuce în România şi câteva zeci de saşi emigraţi, nostalgici după cel mai important eveniment al anului din copilăria lor.
Acum mai bine de 100 de ani, breslele din oraşul Agnita ieşeau pe străzile oraşului în fiecare iarnă, pentru a se prezenta, deghizaţi, în faţa locuitorilor. În 1911, însă, breselele Agnitei au decis să organizeze o paradă comună, fapt ce a născut o nouă tradiţie. După plecarea saşilor, tradiţia a fost reînviată în 2006, an din care Fuga Lolelor adună pe străzile din Agnita şi Sibiu tot mai mulţi turişti. "O să distribuim gogoşi spectatorilor din cleştii speciali de lemn care fac parte din costumul de «lolă». Distribuirea de gogoşi este parte a obiceiului, la fel şi purtarea biciului şi a unei talăngi pentru a face zgomot. «Lolele» care vor defila prin Sibiu au rolul de a alunga iarna şi spiritele rele", spune Bogdan Pătru, preşedintele Asociaţiei Breasla Lolelor. Turneu în fugă
Pentru că e moment aniversar, lolele din Agnita vor organiza, în acest an, un "o fugă în turneu". Mâine dimineaţă, în jurul orei 9.00, lolele agniţene vor porni spre un sat din apropiere, Cincu, pentru a reînvia şi acolo tradiţia uitată de mai bine de 20 de ani. Următoarea destinaţie este centrul Sibiului, oraş în care tocmai a fost vernisată o expoziţie dedicată acestui obicei unic în România. Înarmaţi cu talăngi, bice şi mascaţi astfel încât să nu poată fi recunoscuţi, cei aproximativ 220 de copii, tineri şi bătrâni vor face o gălăgie cât mai mare, pentru a alunga iarna grea şi rea. Adevărata sărbătoare va reveni în centrul Agnitei după-amiaza, după o scurtă fugă şi în centrul comunei Marpod. La Agnita, însă, va fi împărţită cea mai mare cantitate de gogoşi, iar artera principală a oraşului va fi măturată de la un capăt la altul de Fuga Lolelor.
Lole de peste tot
Tradiţia lolelor are puternice rezonanţe în rândul saşilor emigraţi. Aproximativ 30 de familii s-au reîntors anul acesta la Agnita, pentru ca bărbaţii să reîmbrace costumul de lolă. De altfel, pentru a participa la Fugă, revin în Agnita şi foşti locuitori ai oraşului: medici, avocaţi, ingineri. Chiar şi primarul oraşului de pe Valea Hârtibaciului se va ascunde sub costumul plin de franjuri şi după masca hidoasă. "Plăcerea? Ar trebui să facem o paralelă între colindatul nostrul de Crăciun şi lole. E ca un colind din casă în casă. E vorba şi de socializare, de distracţie, de a rupe monotonia într-o perioadă în care şi aşa nu se întâmplă mare lucru", spune Radu Curcean, primarul Agnitei.
Costume din pod
Multe din costumele purtate azi de cele 220 de lole sunt regăsite prin podurile caselor şi recondiţionate. Costumele sunt croite dintr-o pânză albă, peste care sunt cusute multe fâşii de material negru, peste care sunt aplicate diferite însemne ale breslelor tradiţionale, ale pantofarilor, blănarilor sau dogarilor, de exemplu. Fiecare lolă are şi un bici: la semnul căpeteniei, toate lolele încep a pocni din bici, pentru a alunga spiritele rele.
Recomandările noastre
