Consiliul Superior al Magistraturii/ Sursa foto: captură
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Un regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind accesul în sălile de judecată provoacă impedimente în activitatea jurnaliştilor. Deşi reprezentanţii puterii a patra au reclamat restricţiile impuse de organul de autoadministrare judecătorească, cei din organul de autoadministrare judecătorească rămân surzi şi muţi la pretenţiile breslei jurnalistice.
Astfel, jurnaliştii au acces în sediile instanţelor judecătorești doar dacă au depus o cerere scrisă cu cel puţin 24 de ore înainte de a începe şedinţa. Şi doar în cazul dacă cererea este aprobată de preşedintele completului de judecată. Iar ca să intervieveze pe cineva pe hol, trebuie să obţină aprobarea preşedintelui sau vice-preşedintelui instanţei.
Mai mult, jurnaliştii trebuie să indice în cerere în ce scop participă la şedinţă.
Ajunşi în sala de judecată, jurnaliştii trebuie să prezinte judecătorului un act de identitate, legitimaţia sau alt document, care să confirme că se află în misiune.
Deşi au fost impuse şi restricţii pentru cei care pur şi simplu vor să asiste la o şedinţă de judecată, jurnaliştii sunt puşi într-o situaţie mult mai defavorabilă.
Pentru a asista ca simplu cetăţean la o şedinţă de judecată, se scrie o cerere pe numele judecătorului care va prezida şedinţa. Cererea urmând a fi depusă la grefieră cu cel puţin 30 de minute înainte ca să înceapă şedinţa de judecată.
Astfel, pentru a avea acces în sala de judecată în condiţiile când nu au reuşit să depună cererea cu 24 de ore înainte, jurnaliştii ascund că sunt jurnalişti şi se dau drept cetăţeni curioşi.
Aceste lucruri se întâmplă în condiţiile când legislaţia moldovenească, inclusiv Constituţia, stipulează că şedinţele de judecată sunt publice, cu excepţia celor în care se examinează cazuri de violenţă sexuală, adopţii sau secrete de stat.
Instrumente birocratice, care limitează accesul în sălile de judecată
În cele şase luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului scandalos, mai mulţi jurnalişti s-au confruntat cu situaţii jenante, fiind scoşi din sălile de judecată.
Am fost martori când o echipă de televiziune nu a fost lăsată să intre la o şedinţă de judecată în dosarul de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc. Unul din cele mai de rezonanţe dosare din justiţia moldovenească.
Au fost înregistrate şi cazuri când jurnaliştii n-au avut acces în sala de şedinţe, chiar dacă au depus o cerere. Pur şi simplu, funcţionarul de la cancelarie nu a reuşit să transmită judecătorului cererea până la începerea şedinţei de judecată.
Despre unele şedinţe în dosarele de rezonanţă jurnaliştii află chiar în ziua când urmează să aibă loc şedinţa. Deseori, grefierii uitând (sperăm că nu intenţionat) să afişeze pe portalul instanţelor agenda şedinţelor.
Este problematică şi varianta de a anunţa grefierul în scris cu 30 de minute înainte să înceapă şedinţa. Grefierul face parte din completul de judecată, participă la şedinţă. Iar uneori, între şedinţe, care de obicei durează o oră, se face o pauză de 5-10 minute.
Iar în unele instanţe, practic este imposibil să se ajungă până la biroul grefierului pentru a depune cererea. De exemplu, la Judecătoria Hânceşti justiţiabilii au acces doar pe holul de la intrarea în instanţă. Grefierul vine cu cinci minute înainte să înceapă şedinţa şi conduce părţile până în sala de judecată.
Iar celor care vor să ajungă până la grefier ca să depună o cerere, paznicul de la turnichet nu le dă nicio şansă.
Cum procedează judecătorii
Dacă în primile două luni de la adoptarea Regulamentului magistraţii au avut o atitudine mai îngăduitoare faţă de cei care veneau să asiste la şedinţele de judecată şi se lăsau convinşi de argumentul „Constituţia prevalează”, în ultimele două luni s-a produs o schimbare radicală.
Este imposibil ca un jurnalist sau un activist să ajungă în sala de judecată fără a trece prin Regulamentul CSM. Iar în unele cazuri, dacă în sală apare un jurnalist incomod, magistraţilor nu le pasă nici dacă acesta a depus cererea măcar şi cu 48 de ore înainte.
„Este un regulament adoptat de CSM şi noi trebuie să-l respectăm. Trebuie să fie un regulament. Dacă consideraţi că conţine prevederi ilegale, nu aveţi decât să-l contestaţi. Nu pot eu să mă expun dacă este constituţional sau nu. Este Curtea Constituţională pentru aceasta”, a declarat pentru Evenimentul Zilei Sergiu Stratan, vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.
Cât de periculoşi pot fi jurnaliştii în instanţă
CSM justifică restricţiile din Regulament prin faptul că asigură securitatea şi ordinea publică în instanţă în instanţă.
Potrivit punctului 3 al documentului, „Regulamentul este elaborat în scopul asigurării ordinii publice, securității justițiabililor, judecătorilor, funcționarilor publici, angajaților instanţelor judecătoreşti prin instaurarea unui regim eficient de pază şi control-acces în sediile instanţelor judecătoreşti”.
Acelaşi document stipulează cele mai dure condiţii pentru jurnalişti.
Deşi foarte rar, se mai întâmplă cazuri când sunt atacaţi judecătorii. Un justiţiabil, supărat că nu a primit câştig de cauză, a aruncat în magistrat cu Codul civil.
În luna august a anului curent, un magistrat a fost lovit cu o cheie de gaz de către un bărbat acuzat de violenţă în familie. Totul s-a întâmplat în timp ce judecătorul citea textul ordonanţei de protecţie emisă pe numele fiicei agresorului, care s-a plâns în instanţă. În urma incidentului a fost rănit şi un martor, care este spitalizat. Învinuitul a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.
Deci, condiţiile impuse jurnaliştilor pentru a fi admişi în sala de şedinţe nu rezolvă nici pe aproape problemele de securitate ale instanţelor moldoveneşti.
În toate instanţele judecătoreşti există servicii de pază. De exemplu, Judecătoria Chişinău a cheltuit, în 2025, pentru paza celor cinci sedii 3.766.896 de lei (cca 191.817 euro). Serviciile de securitate sunt prestate de către întreprinderea de stat Servicii pază din cadrul Ministerului de Interne.
Paznicii, de cele mai multe ori persoane aflate la vârsta pensionării, stau la intrare şi înregistrează într-un registru pe toţi cei care intră în instanţă. Iar dacă se întâmplă ceva, sună la Poliţie. Şi nu le permit jurnaliştilor să intre în instanţă. Aici se termină şi serviciile de securitate.
Jurnaliştii se revoltă
Jurnaliştii susţin că Regulamentul CSM se pune piedici serioase în activitatea lor şi se simt chiar discriminaţi.
„Restricționarea accesului presei al ședințele de judecată constiutie un abuz din partea CSM, care a elaborat și pus în practică regulamentul problematic. Este interesant că acest document a fost elaborat încă pe timpul lui Plahotniuc și atunci, îmi amintesc, că a fost o presiune enormă din partea presei și a societății civile, Centrul de Investigați Jurnalistice a fost printri inițiatori, și documentul a fost retras.
S-a revenit la el abia în acest an, mai degrabă a fost scos de la naftalină, și, cu mici modificări, aprobat.
Ce se urmărește? Nimic altceva decât limitarea transparenței actului justiției și îngrădirea accesului presei la ședințele de judecată. Faptul că jurnaliștii trebuie să se înregistreze în prealabil pentru a partipipa la o ședință de judecată înseamnă să periclitezi accesul la informație. Dar dacă eu ca jurnalist aflu azi despre o ședință de judecată și procesul este de interes public sporit? Nu pot sa merg, să informez despre această ședință pentru că nu m-am înregistrat cu 24 de ore înainte...
Aceste noi reguli continuă să prezinte un pericol pentru misiunea jurnalistică de a informa cetățenii asupra problemelor de interes public, inclusiv ale celor ce vizează înfăptuirea actului de justiție. Chiar dacă documentul respectiv a fost criticau de mai multe asociații de media, CSM nu a întreprins nimic pentru a-l modifica și a asigura mai multă transparență în actul de justiție.
Acest regim de autorizare a accesului la ședințele de judecată crează un precedent periculos pentru libertatea de exprimare, pentru libertatea de informare, valori indispensabile unei societăți democrtice și cu atât mai mult în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, a declarat pentru EvZ, Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice.
O altă organizaţie neguvernamentală din domeniul mass-media, Centrul Independent de Jurnalism, a lansat şi o petiţie publică, semnată de câteva instituţii de presă, prin care a solicitat public să se renunţe la condiţiile care împiedică accesul liber al jurnaliştilor în sălile de judecată.
Condamnăm atât lipsa de transparență și subestimarea de către Plenul CSM a importanței revizuirii detaliate și nuanțate a reglementărilor propuse, în baza recomandărilor părților interesate – altele decât instanțele de judecată – și ale experților din domeniul relevant, cât și Regulamentul propriu-zis.
„Documentul instituie restricții nejustificate și abuzive în raport cu presa și subminează misiunea jurnalistică de a informa cetățenii asupra problemelor de interes public, inclusiv ale celor ce vizează înfăptuirea actului de justiție.
Între altele, Regulamentul prevede că reprezentanții presei pot avea acces în ședințele de judecată doar după ce vor cere („recomandabil” cu 24 de ore înaintea vizitei) să fie înregistrați la „specialistul responsabil de relațiile cu publicul”. Cererea de înscriere în listă trebuie să fie acompaniată de o „acreditare” acordată de către „Consiliul Coordonator al Audiovizualului” – autoritate care nu mai poartă această denumire încă din anul 2019.
Mai mult, potrivit documentului, pentru a putea intra în sediile instanțelor judecătorești fără scopul de a participa la ședințele de judecată (spre exemplu, pentru a intervieva participanții procesului, înainte/după ședință sau pentru a surprinde imagini cu aceștia n.a.) jurnaliștii trebuie să obțină, pe lângă acea „acreditare” din partea Consiliului Audiovizualului, și o aprobare din partea (vice)/președintelui instanței judecătorești”, se menţionează în declaraţie.
La 17 aprilie 2025, CSM a publicat o reacție la declarația prin care ONG-urile de media au condamnat regulamentul vizat și au cerut anularea reglementărilor abuzive. CSM a dedicat reacția în principal explicațiilor privind necesitatea și utilitatea unor reguli de acces în instanțe și a ignorat problemele semnalate, de fapt, de organizațiile neguvernamentale de media.
Pe finalul comunicatului, CSM a recomandat „participarea publică activă a doritorilor la procesul decizional”, a „încurajat critica constructivă a unor „documente deja aprobate.” Consiliul a mai precizat că a „luat în considerare criticile anterioare aduse unor prevederi”, că acestea au fost „reflectate în modificările aduse regulamentului înainte de aprobare”, iar „textul final va fi publicat de CSM după încheierea procesului de redactare”.
Restricţiile în privinţa jurnaliştilor fiind menţinute până în prezent.
Anastasia Nani, director adjunct la CIJ, a comunicat pentru Evenimentul Zilei că CIJ se pregăteşte să vină cu o nouă declaraţie publică către CSM. „Vrem să revenim la acest subiect. Vrem să ne întâlnim cu reprezentanţii CSM şi să-i convingem să modifice Regulamentul”, a declarat Anastasia Nani.
„Nu există niciun motiv sănătos”
Restricţionarea accesului jurnaliştilor în sălile de judecată este susţinută şi de avocaţii clienţilor problematici, părţi în dosarele de rezonanţă. De exemplul avocaţii lui Vladimir Andronachi, afacerist şi ex-deputat din anturajul lui Vladimir Plahotniuc au insistat şi au obţinut ca dosarul penal în privinţa clientului lor să fie examinat cu uşile închise. Iar magistratul Gheorghe Bălan de la Judecătoria Chişinău a acceptat.
La fel, a fost luată decizia ca şi dosarul pe numele fostului procuror general adjunct Igor Popa, în care este învinuit de fals în declaraţii publice, să se examineze cu uşile închise.
Iar avocatul interlopului Vladimir Moscalciuc, alias Makena, cunoscut ca „regele puşcăriilor”, s-a dat în spectacol şi i-a cerut judecătorului socoteală pentru că un cameraman a îndreptat camera şi i-a pus o întrebare clientului său.
Totuşi, sunt mai mulţi avocaţi care susţin că restricţiile impuse jurnaliştilor constituie un abuz. De exemplu, juristul Sergiu Bozianu, preşedinte al Asociaţiei pentru protecţia vieţii private, consideră că restricţiile impuse jurnaliştilor de CSM sunt abuzive.
„Limitările aprobate de CSM cu privire la accesul în sediile instanțelor judecătorești și includerea unor cerințe birocratice, cu siguranță atentează la proporționalitatea acestor măsuri și la valorile constituționale și ale unui stat de drept, or, nu regăsim nici un argument ,,sănătos” care să care să fie în stare să justifice aceste restricții.
La fel, nu este clar care au fost ,,influiențele” care au dus la schimbarea opiniei unor membri CSM, care înaintea funcției de demnitate publicare deținute în prezent, se declarau promotori înverșunați ai libertății presei, transparenței la înfăptuirea justiției și a libertății de exprimare.
Nu vreau să cred că schimbarea poziției s-a dator exclusiv convingerilor intime ale acestora, de a poziționa în dezgrație deziderentele constitutive cu care s-au prezentat anterior în opinia publică și în raport cu care s-a pedalat în cariera profesională a acestora, doar din motivul schimbării ,,angajatorilor săi”, a declarat Sergiu Bozianu pentru Evenimentul Zilei.
