Inteligența artificială schimbă regulile jocului electoral. Dan Andronic și Radu Coșarcă, analiză asupra manipulării digitale

Dan Andronic și Radu Coșarcă. Sursă foto: Captură video

De aproape doi ani, România pare prinsă într-un carusel electoral fără pauză, iar următoarea „stație” este turul pentru Primăria Capitalei. Numai că, spre deosebire de alte momente tensionate, de data aceasta atmosfera este marcată de un amestec de apatie și oboseală civică, observă jurnalistul Dan Andronic și analistul Radu Coșarcă. În cel mai recent podcast „7x7”, cei doi discută despre banii care se scurg în precampanie, apariția clipurilor generate cu inteligență artificială și felul în care candidații încearcă să se distanțeze de propriile partide.

„Noi de vreo 2 ani de zile încoace stăm numai în alegeri. Acum avem următoarea tură, alegerile în București”, spune Dan Andronic, remarcând că sunt „alegeri care sunt marcate de un soi de apatie”. Radu Coșarcă îi temperează diagnosticul, amintind că, tehnic, „încă n-a început oficial campania electorală. Începe abia luni”, însă recunoaște că în realitate toți candidații sunt deja în mișcare.

Precampania, zona gri unde se duc cei mai mulți bani

Dincolo de lipsa de entuziasm, unul dintre punctele tari ale discuției este felul în care sunt cheltuiți banii înainte de startul oficial al campaniei. Dan Andronic vorbește despre „ipocrizia” sistemului:

„Știți care e ipocrizia în România? E una uriașă. În precampanie se cheltuiesc mai mulți bani decât în campanie.”

Satul in care locuiesc doar femei. Niciun bărbat nu are voie

Aproape 20 de profesii, recunoscute pe piața muncii din țară. Clasificarea Ocupațiilor a fost actualizată

El susține că „toate bugetele de publicitate și de promovare în campania electorală sunt undeva la 20% față de precampanii”, tocmai pentru că în campanie regulile sunt „reglementate foarte strict”. În schimb, „restul acolo poți să cheltuiești, te dai cu banca la lăutar”.

Radu Coșarcă rezumă problema într-o frază: „Conceptul de precampanie e mai vag”, iar Dan Andronic îl duce mai departe: „Nu există. Da, nu există. Și atunci toți banii… Cheltuielile sunt diluate. După care urmează o plictiseală și o bălteală generală.”

Un exemplu concret oferit de Dan Andornic este campania bizară construită în jurul unei cărți: „Un partid a cheltuit milioane de euro promovând o carte, da, o carte. Evident că avea destinație electorală”, spune Dan Andronic. El face și un calcul aproximativ: „Profitul unei cărți este undeva la… maxim 10 lei. Hai 20 de lei, da?… La 4 milioane cât au cheltuit, trebuia să vinzi 1 milion de cărți ca să egalezi campania publicitară”.

Concluzia e tăioasă: „Aia a fost până la urmă o găselniță de campanie electorală proastă… Orice strategie e bună în funcție de rezultat. Aia a fost o strategie proastă pentru că rezultatul a fost prost.”

Deepfake, boți și țintire fină. Cum a intrat inteligența artificială în joc

Un alt capitol important al discuției îl reprezintă intrarea agresivă a inteligenței artificiale în campania electorală. Coșarcă propune tema direct: „Ceea ce ar fi foarte interesant să discutăm în această scurtă, dar intensă campanie în București… influența inteligenței artificiale și acelei strategii digitale care este astăzi aplicată tuturor alegerilor din lume”.

Cei doi pornesc de la exemple concrete de clipuri deepfake, în care personaje reale spun lucruri pe care nu le-au rostit niciodată. „Observați cât de bine este realizat acest videoclip. Extraordinar de bine. Ai jura că aceste personaje fac aceste gesturi și spun aceste cuvinte în realitate”, remarcă Radu Coșarcă.

Dar, explică el, nu e vorba doar de imagini spectaculoase: „În primul rând e vorba de generarea de conținut înșelător. Adică știri false, deepfake-uri… sau o dezinformare în masă și există acel LLM, modele lingvistice mari, care pot genera foarte rapid cantități vaste de știri false care ne pot induce în eroare.”

La aceasta se adaugă „fermele de boți”: „Un candidat poate folosi sute sau mii de identități false, de conturi false… Un candidat poate apela la serviciile unei companii care angajează o astfel de fermă de boți”, avertizează Coșarcă. Rezultatul? „Ne trezim la un moment dat că primim informații de la mii de persoane care nu există de fapt. Sunt conturi create de aceste ferme.”

Inteligența artificială nu se oprește însă la dezinformare, ci merge până la țintire avansată a alegătorilor: „Inteligența artificială folosește mii, dacă nu zeci de mii de criterii și ne cunoaște mult mai bine decât ne cunoaștem noi”, spune Radu Coșarcă. „Dacă cineva ne-ar da un extemporal, ar fi greu să spunem 50 de lucruri despre noi… Ei bine, inteligența artificială știe despre noi mii de lucruri… și așa ne poate influența votul.”

El amintește și de mesaje false în ziua alegerilor – secții „mutate”, program „scurtat” – care i-au făcut pe mulți să rateze votul, dar și de posibilitatea „să se fabrice dovezi ale fraudelor… care slăbește încrederea cetățenilor în sistemul politic și te poate determina să renunți să mai votezi”. „Cred că asta va influența cele două săptămâni intense de campanie”, conchide Radu Coșarcă.

Cum se poziționează candidații la Primăria Capitalei

În final, discuția revine la candidații din București și la felul în care se poziționează. Radu Coșarcă observă că „pentru prima dată avem patru candidați… între 24 și 19%”, ceea ce anunță o cursă strânsă, cu „cei trei ai partidelor din coaliție, plus Anca Alexandrescu, nemembră, dar susținută de AUR”.

Dan Andronic nu este impresionat de tonul general al campaniei: „În primul rând, campania mi se părea foarte slabă, fiecare cu tarele lui”. Despre Băluță, el spune că „continuă tradiția inițiată de Marcel Ciolacu… de a avea un obiectiv în viață: să fie adulat de hashtag rezist, de progresiști. Vor să intre în lumea bună… vor să fie recunoscuți de lumea bună.”

Radu Coșarcă pune acest lucru pe seama unui „complex istoric” al PSD: „În primul rând, li s-a reproșat că sunt criptocomuniști în anii 90… și atunci vor să intre mai aproape și de o zonă mai elevată cultural, de o zonă mai… a generațiilor mai tinere care par să-i respingă. Vor să se apropie mai mult de zona urbană, deși ei au electoratul preferențial în zona rurală. Sunt tentative firești pentru partid.”

În contrapunct, îi analizează pe Băluță și Ciucu drept administratori care preferă să se prezinte ca „tehnicieni”: „Au vechime în această funcție… Chiar au realizat lucruri. Și atunci ei se poziționează mai degrabă ca tehnicieni… De aceea și estompează puțin apartenența la partidele lor politice, pentru că ies în față ca administratori, ca edili.”

Dan Andronic explică și logica din spatele acestei strategii: „În momentul în care există un sentiment de ură atât de mare în societate, e bine să te distanțezi de politic. Să zici, dom’le, nu votați partidul, votați omul, vă rog eu frumos.”

Podcastul complet poate fi urmărit pe platformele Hai România, unde publicul este invitat să se alăture canalului pentru edițiile viitoare.