Prin Raportul nr. 942/27.10.2015, aflat în prezent la DNA, Corpul de Control al Ministrului Transporturilor a atras atenția asupra faptului că prevederile OUG nr.26/2012, privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare nu ar fi fost respectate, atunci când s-au încheiat contractele cu casele de avocatură, deoarece nu s-ar fi obținut aprobarea ordonatorului principal de credite, în speță ministrul transporturilor. Situația rămâne de clarificat, însă, având în vedere precizarea din Raport potrivit căreia, la momentul redactării actului, Corpul de Control nu a avut la dispoziție toate documentele în baza cărora s-au emis facturi și s-au efectuat plați. Raportul nu afirmă nici că respectivele contracte nu ar fi valabile.


S-o mai putea face ceva?

Așadar, cum nimeni nu este convins că există o cauză certă care să permită încetarea contractelor cu avocații, actuala conducere a CNADNR nici nu a transmis vreo notificare de încetare a contractelor de asistență juridică. Dar nici nu a recurs la serviciile avocaților contractați.


FOTO:Compania Națională a Drumurilor „și-a băgat piciorul”   în ele de drumuri



Ca o paranteză, trebuie menționat că directorul Andrei Filipescu, conform organigramei din 2012, de pe vremea fostului director general Mircea Pop, atunci când au explodat problemele de revendicări contractuale, avea în subordine directă Serviciul Modalități Alternative de Soluționare a Litigiilor. La fel și în organigrama din 2014, de pe vremea fostului director general Narcis Neaga. De răspunderea în aceste dosare s-a debarasat abia prin organigrama din 26.05.2015. Cum în intervalul iulie 2014 – decembrie 2015, reprezentarea în dosarele respective a fost asigurată de avocați plătiți de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Fondurilor Europene din fonduri europene, toată lumea a stat liniștită. Problemele au apărut din ianuarie 2016, când mandatele avocaților platiți din fonduri europene au expirat. În toată această perioadă, nu s-a facut nimic în mod real, pentru a se încerca stoparea dezastrului financiar prin identificarea cauzelor apariției acestor revendicări contractuale, însă s-a excelat în corespondențe sterile între Direcția juridică, condusă de directorul Andrei Filipescu, și Direcția Generală de Implementare Proiecte de Infrastructură Rutieră, condusă de directorul general adjunct Valentin Trifan. Într-una din corespondențe, în mod absolut stupefiant, Direcția Juridică arată că „toate aceste informații ne sunt necesare pentru a întocmi o Notă de Informare a Directorului General în calitatea sa de reprezentant legal cu privire la stadiul litigiilor arbitrale redirecționate către Serviciul Contencios din cadrul Direcției Juridice și dacă la această dată, ținând cont de termenele scurte din arbitrajele internaționale se mai poate întreprinde vreun demers în apărarea companiei”!


FOTO:Dan Costescu, un ministru al Transporturilor senin, care nu pare conștient de dezastrul peste care tronează 



Joaca de-a responsabilitatea

La rândul său, parcă jucând un joc stupid de „pasare a responsabilității”, cu o miză de câteva sute de milioane de euro, Valentin Trifan retrimite directorului juridic Andrei Filipescu solicitarea ca această direcție „să precizeze dacă și în care dintre arbitrajele aflate în derulare sau având acțiuni în instanță ulterioare comunicării hotărârii arbitrale, Direcția Juridică nu este în măsură să asigure, prin personal propriu, reprezentarea CNADNR și să prezentați motivele temeinic justificate pentru aceasta”. Asta, deși conform Regulamentului de organizare și funcționare CNADNR – Central în vigoare din septembrie 2015, Direcția Juridică nu mai are atribuții în legătură cu dosarele arbitrale și nu s-a mai implicat în gestionarea dosarelor odată ce a pierdut respectiva atribuție. Regulamentul de organizare și funcționare a CNADNR prevede această atribuție în sarcina Direcției Generale de Implementare Proiecte de Infrastructură Rutieră prin Departamentul pentru Soluționarea Disputelor Contractuale din subordine, căreia i-a încredințat „gestionarea disputelor/ litigiilor decurgând sau în legatură cu un contract având ca obiectconstrucția/ reabilitarea infrastructurii rutiere”. Tot conform Regulamentului de organizare si funcționare, Departamentul pentru Soluționarea Disputelor Contractuale din cadrul Direcției Generale de Implementare Proiecte de Infrastructură Rutieră „asigură și răspunde de reprezentarea juridică, prin servicii externalizate, în cadrul procedurilor de mediere/CAD/arbitraj în legătură cu implementarea contractelor de construcție/ reabilitare a infrastructurii rutiere”.


FOTO:Direcțiile CNADNR se întreabă una pe alta, între ele, dacă „se mai poate întreprinde vreun demers în apărarea companiei”



Negarea realității, metodă de management

Grupul de Inițiativă pentru Restructurarea și Reprofesionalizarea CNADNR a ieșit public în repetate rânduri și a devoalat gravitatea acestei probleme cerând intervenția imediată, dar CNADNR, sub semnătura domnului Cătălin Homor, a negat totul într-un comunicat din 04.04.2016, ascunzându- se în formulări ambigue, negând realitatea chiar cu riscul ca mușamalizarea problemei să-i coste pe toți cetățenii României câteva sute de milioane de euro, probabil vreo 500. Deci, până la sfârșitul lunii aprilie 2016, Direcția Generală de Implementare Proiecte de Infrastructură Rutieră, prin Departamentul pentru Soluționarea Disputelor Contractuale din subordine, nu a întreprins nicio măsură pentru a-și îndeplini atribuțiile legale privind asigurarea, prin externalizare, a serviciilor juridice de reprezentare în fața instanțelor arbitrale. Până într- o zi când, pe fondul refuzului constant al structurilor interne cu atribuții pe linie juridică de a-şi asuma răspunderea unui eşec inevitabil datorat și depășirii termenelor în care se puteau formula apărări în favoarea CNADNR, i-a venit cuiva o idee. Domnul Trifan Valentin Florin, proaspăt angajat în CNADNR la comanda secretarului de stat Marcel Boloș, cu care a fost coleg la Oradea, în baza Deciziei nr.19/11.01.2016 a Directorului General Cătălin Homor și promovat ulterior Director General Adjunct al CNADNR, a hotărât întocmirea unor „cereri de aprobare a Ordonatorului Principal de Credite pentru achiziționarea de servicii de asistență și reprezentare juridică a CNADNR în dosarele arbitrale în care CNADNR nu beneficiază de servicii de asistență și reprezentare juridică externalizate”. Cel puțin, așa rezultă din Nota nr.15/801/02.03.2016, pe care i-a înaintat-o lui Andrei Filipescu, directorul Direcției juridice din cadrul CNADNR.



Se pregătesc contractele cu dedicație

Numai în primele 4 arbitraje internaționale supuse aprobării ministrului Transporturilor, Dan Costescu, în vederea angajării de avocați, compania este chemată să plătească o sumă totală de peste 57 de milioane de euro. Mai mult decât probabil, cele 4 arbitraje sunt cele aflate în faza procedurală cea mai avansată din cele 37 în care CNADNR nu are apărare. Este interesant de observat, bugetele propuse pentru fiecare din cele 4 contracte de asistență juridică, ce așteaptă aprobarea ministrului Costescu, au fost estimate puţin sub nivelul de 135.000 de euro, stabilit de legislaţia achiziţiilor publice ca prag sub care contractele se pot atribui în baza unor proceduri simplificate. În viitorul apropiat vom afla dacă respectivele contracte au fost semnate „cu dedicaţie”, adică fără o procedură derulată „la vedere”.

Realitatea arată că şi dintr- un eşec clar prefigurat, actuala conducere a CNADNR nu ezită să încerce să îşi tragă propriile foloase.

Va exista și un țap ispășitor

Altfel spus, dacă tot este chemată într-o serie arbitraje internaționale, de ce să nu angajeze CNADNR la spartul târgului, câteva case de avocatură dedicate, care, în schimbul unor sume consistente, să nu poată face mare lucru cât timp demersurile necesare în apărare nu au fost făcute la timpul potrivit? Dacă tot este evident pentru toate structurile interne ale CNANDR că cele 4 arbitraje sunt sortite unui deznodământ nefast, cu o notă de plată ce va însuma probabil câteva zeci de milioane de euro pe fond de pasivitate, măcar să îşi angajeze avocaţi „de casă”, netransparent, care să beneficieze de sume consistente din banul public, pentru asumarea rolului de țap ispășitor în locul conducerii companiei.

Nimeni nu răspunde pentru nimic

Față de cele de mai sus, considerăm că orice alt comentariu este de prisos, faptele fiind o oglindă clară a dezinteresului și sabotării intereselor naționale, fără să folosim cuvinte mari, de către toate persoanele care cunosc aceste lucruri și nu iau măsuri pentru limitarea prejudiciilor și salvarea a ceea ce se mai poate salva în prezent. Cătălin Homor, directorul general al CNADNR, cunoaște problema încă de la finele anului trecut, când a fost înștiințat prin nenumarate adrese, atât de personalul propriu, cât și de consultanți, că mandatele avocaților expiră la 31 decembrie 2015 și nu a făcut nimic. Ministrul Dan Costescu a fost informat atât de către instituțiile în drept, inclusiv Serviciul Român de Informații, fiindu-i arătate și înaintate spre semnare și aprobările către el, în calitate de Ordonator Principal de Credite al CNADNR, cât și de Ministerul Finanțelor Publice. Acesta din urmă a redirecționat către Transporturi un raport de informare, apreciind că analizarea situației având drept obiect lăsarea CNADNR fără apărare în arbitraje internaționale de sute de milioane de euro „nu intră în sfera de competenţe a Ministerului Finanţelor Publice”, dar nu a facut nimic.

Un ordonator de credite care „nu poate”

În adresa de răspuns a Ministerului Transporturilor, redactată în urma primirii informării redirecționate de Ministerul Finanțelor Publice pe acest subiect, se arată că „Ministerul Transporturilor nu poate interveni în activitatea de administrare și conducere a întreprinderii publice. Pe cale de consecință, nu poate dispune nici cu privire la asigurarea unor servicii de consultanță și reprezentare în cadrul procedurilor arbitrale în care CNADNR este parte”. Directorul Directiei Juridice, Andrei Filipescu, a avut în subordine și a răspuns de multe din aceste dosare mai mulți ani, așa cum am dovedit mai sus, dar nu a facut nici el nimic. Ceea ce este, însă, cel mai de reproșat lui Andrei Filipescu este că în prea multe cazuri ajută conducerea să dea contractele preferențial, fără licitație sau cu licitații trucate, cum ar fi seria de contracte și acte adiționale de multe milioane de euro, semnate cu avocații britanici Corbett & Co Ltd, pe vremea directorului Daniela Drăghia. Aceasta este, însă, o alta poveste de care suntem în curs de a ne ocupa.