În acest dosar, au fost audiaţi până acum preşedintele CCR, Augustin Zegrean, Horaţius Dumbravă (membru al CSM), Toni Neacşu (fost judecător CSM), judecătorul constituţional Tudorel Toader şi fostul judecător CCR Acsinte Gaspar. Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar în care investighează modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Hotărâre nelegală

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă a constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.

După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, şi anume, peste 18 milioane de români. Prin această erată a fost blocată iniţiativa Guvernului de a efectua un minirecensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecaţi din ţară de mai mult timp. Erata respectivă a fost întocmită şi semnată de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern şi Monitorul Oficial.

Referendum invalidat

Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Ulterior, trei dintre judecătorii CCR, Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, au declarat că nu au fost consultaţi cu privire la întocmirea acelei erate, ei susţinând că referendumul trebuia validat, întrucât cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, număr luat în considerare la adoptarea hotărârii de validare, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scăzute persoanele de cetăţenie română cu domiciliul în străinătate, precum şi cele cu actele de identitate expirate.