Andreea Paul. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Soluția pentru sistemul educațional din România ar trebui să fie o reformă profundă, bazată pe performanță, digitalizare și dialog permanent între autorități și actorii din educație, consideră Andreea Paul, nume vehiculat în spațiul public pentru portofoliul Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Declarația acesteia vine în contextul protestelor declanșate pe fondul măsurilor adoptate de guvernul Bolojan, potrivit Mediafax.
Andreea Paul, în calcule pentru Ministerul Educației
Andreea Paul susține că dialogul dintre autorități și sistemul educațional trebuie să fie permanent și nu doar o reacție în situații de criză.
„Nu e normal să sacrifici viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare pe termen scurt”, a arătat aceasta.
Ea a adăugat că revendicările profesorilor și studenților sunt legitime și trebuie tratate cu respect, însă a subliniat necesitatea unei comunicări constante între Ministerul Educației și Guvern, indiferent de perioadele de restricții sau dezechilibre bugetare.
Aceasta a avertizat că nu este normal ca viitorul tinerilor să fie sacrificat pentru corectarea dezechilibrelor bugetare pe termen scurt și a atras atenția asupra crizei permanente din educație, marcată de tensiuni legate de demnitatea cadrelor didactice, bursele și sprijinul pentru studenții vulnerabili și performanți, finanțarea cercetării competitive și susținerea programelor cu relevanță pentru competențele reale ale tinerilor și rata lor de angajare după absolvire.
Elevi. Sursa foto: dreamstime.com
„Revendicările profesorilor și studenților sunt legitime și cred că ele trebuie tratate cu respect”, susține Andreea Paul.
Performanța, construită pe trei direcții majore
Fostul consilier al premierului Emil Boc consideră că reforma educației trebuie să urmărească trei direcții esențiale: reducerea abandonului școlar, creșterea calității procesului educațional și integrarea inteligenței artificiale în învățare.
„Un tip de performanță este să aduci copiii la școală, care este prioritatea de grad 0 a României, ratată de trei decenii și jumătate. Și aici o coaliție puternică între societatea civilă, care poate lucra punctual, personalizat la firul ierbii, cu instituțiile deconcentrate, cu autoritățile publice, locale”, spune aceasta.
În ceea ce privește calitatea educației, aceasta atrage atenția asupra rezultatelor slabe înregistrate la evaluările internaționale.
Potrivit acesteia, o prioritate majoră a sistemului educațional este creșterea calității învățământului, astfel încât elevii să progreseze de la nivelul notei 5 la nota 8. Ea avertizează că rezultatele evaluărilor PISA arată pierderi în alfabetizarea funcțională, în special la matematică, și stagnare la limba română, iar mulți alți indicatori educaționali rămân blocați de peste un deceniu și jumătate. Pentru a obține aceste îmbunătățiri, Paul consideră esențială investiția substanțială în profesori.
Inteligența artificială, parte din educație
Un alt obiectiv semnalat de Andreea Paul vizează personalizarea educației prin utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Potrivit acesteia, viitorul învățământului presupune adaptarea parcursului educațional la talentele, interesele și abilitățile fiecărui elev, prin tutorat asistat de AI, care să sprijine profesorul. Fosta consilieră a lui Boc subliniază că integrarea inteligenței artificiale în educație este inevitabilă și că sistemul nu poate ignora dinamica tehnologică, chiar dacă există temeri legate de riscurile acestei tehnologii.
Critici la adresa „tăierilor oarbe” din Educație
Referitor la măsurile de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului bugetar, Andreea Paul avertizează asupra riscului reducerilor uniforme de finanțare.
„Sigur că sunt restricții și constrângeri bugetare reale. Și foarte probabil va fi necesară o ajustare la finanțarea universităților. Dar acestea nu ar trebui făcute sub nicio formă, printr-o tăiere oarbă liniară”, a explicat ea.
Andreea Paul atrage atenția că reducerea risipei nu trebuie confundată cu scăderea calității educației. Ea a adus în prim plan necesitatea protejării performanței sistemului, a profesiei și a demnității cadrelor didactice, fie că este vorba despre învățământul preuniversitar, universitar sau cercetare. Aceasta a subliniat și lipsa unor instrumente clare de evaluare a performanței sistemului educațional.
„Mi se pare incredibil că în România anului 2026, noi încă nu avem un tablou de bord al învățământului și cercetării românești, în care să ne fie foarte clare lucrurile cu privire la rezultate. Și îmi doresc o educație performantă”, a mai declarat Paul.
Profilul viitorului ministru
Andreea Paul consideră că viitorul ministru trebuie să fie prezent în sistem, predictibil și orientat către rezultate concrete.
„Noi am avut anul și ministrul. E foarte complicat să ai coerență într-un sistem așa de complex cum este sistemul de învățământ”, a afirmat aceasta.
Andreea Paul consideră că viitorul ministru al Educației ar trebui să fie prezent în școli, predictibil în decizii și orientat pe rezultate concrete, nu pe comunicare. Ministrul ar trebui să se afle constant între elevi, studenți și profesori, să asigure continuitatea deciziilor și să susțină performanța educațională. Ea subliniază totodată necesitatea unui tablou de bord transparent al sistemului de învățământ și cercetare, care să permită monitorizarea și creșterea impactului educației asupra viitorului elevilor. Declarațiile au fost făcute pe fondul protestelor organizate de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret și Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, la care s-a alăturat și Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.
Printre principalele revendicări se numără reluarea angajărilor și sprijinirea tinerilor cercetători, eliminarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025, majorarea bugetelor pentru educație și cercetare, recunoașterea rolului profesorilor în noua lege a salarizării, menținerea indemnizației pentru titlul de doctor, lansarea programelor naționale de cercetare, refacerea burselor studențești și deblocarea fondurilor universităților destinate proiectelor europene.
