Factura fantomă pe care românii care stau la bloc o plătesc lunar și le scoate o grămadă de bani din buzunar

factura / sursa foto: dreamstime.com

Românii care locuiesc la bloc plătesc la întreținere nu doar energia termică pe care o consumă, ci și pierderile masive din rețelele vechi ale sistemelor de termoficare. Documentele oficiale ANRE și rapoartele operatorilor arată diferențe uriașe între agentul termic produs și cel care ajunge efectiv în apartamente.

Rețele vechi, pierderi uriașe, costuri mari pentru românii care nu au nicio vină

În marile orașe dependente de sistemele centralizate de termoficare, factura de întreținere nu reflectă doar consumul real al locatarilor. O mare parte din cost acoperă pierderile tehnologice ale rețelelor, adică apa fierbinte sau agentul termic care se pierde în pământ înainte să ajungă la consumatori.

Rapoartele oficiale arată dimensiunea problemei. În București, operatorul Termoenergetica menționează pierderi totale de peste 2.000 de tone de apă fierbinte pe oră în sezonul de iarnă, în zonele cu avarii repetate. Documentele de eficiență energetică arată că peste 40% din agentul termic se pierde pe rețelele primare și secundare.

Conform ANRE, România are unele dintre cele mai degradate sisteme de termoficare din Uniunea Europeană. În raportul public anual privind eficiența energetică, instituția menționează valori ale pierderilor tehnologice mult peste media europeană.

Cum ajung pierderile în factura locatarilor

Formula de calcul pentru facturarea căldurii către blocuri include atât energia utilă, cea care ajunge efectiv în apartamente, cât și pierderile din rețea. Operatorul transportă un anumit volum de energie, iar dacă o parte se pierde până la branșament, aceasta este trecută la costurile sistemului.

Astfel, asociațiile de proprietari primesc o factură care nu reflectă doar consumul înregistrat la gigacalorimetru, ci și pierderile necontabilizate exact. În blocurile vechi fără repartitoare, consumul se împarte convențional între locatari, ceea ce permite ca pierderile de la subsol, de pe coloane sau din spațiile comune să fie transferate integral în costul lunar.

Conform operatorului bucureștean, o parte din pierderi sunt „pierderi tehnologice inevitabile ale sistemului centralizat”, iar legea permite introducerea lor în costurile generale.

Diferențe uriașe între ce se produce și ce ajunge la consumator

Datele oficiale arată că Bucureștiul are o rețea de termoficare de peste 1.000 de kilometri, dintre care aproximativ 75% se află în stare avansată de uzură. Acest lucru determină scăderi masive de presiune, avarii repetate și pierderi necontrolate.

Conform situației publicate anual de Termoenergetica, în sezonul rece se pierd în unele zone până la 60% din energia produsă.

ANRE confirmă această situație și notează că, în anumite orașe din țară, pierderile depășesc chiar 50%. Documentul oficial privind monitorizarea SACET arată că doar câteva orașe mai păstrează sisteme eficiente, însă foarte limitat.

Cine plătește pierderile

Locatarii sunt cei care achită factura finală. Operatorul facturează agentul termic livrat către branșamentul blocului, indiferent dacă acesta provine din consumul real sau din pierderile tehnologice.

În cazul blocurilor cu repartitoare, consumul se împarte pe contorizare individuală, dar diferențele mari între consumul total și suma consumurilor apartamentelor duc la apariția unui consum „comun” pe care îl plătesc toți proprietarii. Aici intră pierderile din subsol, pierderile de pe coloane și o parte dintre pierderile de presiune.

În blocurile fără repartitoare, împărțirea se face după suprafață sau după criteriile stabilite de asociație. Pierderile ajung integral în sarcina locatarilor.

De ce sunt pierderile atât de mari

Sistemele construite în anii ’60–’80 au depășit cu mult durata de viață. Țevile sunt corodate, izolația este ruptă, iar avariile produc pierderi continue. Reabilitările au fost întârziate, iar intervențiile se fac în regim de urgență.

ANRE menționează în rapoarte că nivelul de investiții în rețele este mult sub necesar, iar situația se repetă și în alte orașe precum Constanța, Iași sau Galați.

Ce soluții există pentru români

Reabilitarea magistralelor este necesară, însă extrem de costisitoare. Operatorii estimează investiții de miliarde de lei în următorii ani. Unele orașe au reușit să modernizeze sistemele cu fonduri europene, redu­când pierderile sub 20%, însă Bucureștiul nu se află încă în acest scenariu.

În paralel, apar tot mai multe solicitări pentru debranșări. ANRSC a publicat un ghid prin care explică procedura, costurile și obligațiile legale pentru locatari și asociații.