Decizia este definitivă, însă asta nu înseamnă că femeia a scăpat de autorităţile canadiene.

Printre alte argumente, avocaţii Anamariei Nedelcu au invocat nulitatea cererii de extrădare, ca urmare a nerespectării Protocolului încheiat între România şi Canada. În esenţă, cererea a venit prin Ambasada Canadei, nu prin Ministerul canadian de Justiţie, aşa cum prevede acordul dintre cele două state.

La sfârşitul şedinţei de judecată, preşedintele de complet i-a spus Anamariei Nedelcu, după ultimul cuvânt al acesteia: „Judecăm oameni, dar îi judecăm după procedurile legale”.

Asta înseamnă că magistraţii au ţinut cont la deliberări exact de aspectul nerespectării de către autorităţile canadiene a procedurilor în privinţa persoanei solicitate.

Legislația din Quebec

Totodată, înseamnă că în momentul în care Ministerul de Justiţie din Canada se va adresa autorităţilor române, solicitarea va întruni elementele de legalitate, iar procesul se va relua cu privire la Anamaria Nedelcu.

Avocații au mai arătat în fața Instanței supreme că legislația din Quebec, Canada, prevede că mandatul de arestare este valabil 1 an, apoi trebuie prelungit exact de același judecător care l-a emis. În cazul Anamariei Nedelcu, mandatul de arestare a fost emis în 2014, astfel încât autorităţile canadiene trebuie să se adreseze respectivului judecător pentru reînnoi mandatul, apoi să ceară, din nou, extrădarea, de data aceasta prin Ministerul de Justiţie.

Te-ar putea interesa și: