Economie
Exclusiv. Turismul românesc, sub presiunea noilor taxe. Mohammad Murad: „Numărul turiștilor va continua să scadă și mai mult”
Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Din 2026, turismul din România va fi afectat de o serie de taxe mai mari și reguli fiscale mai stricte, care vor avea impact atât asupra operatorilor, cât și asupra turiștilor. În multe orașe mari și stațiuni turistice se vor introduce sau mări taxele pe noaptea de cazare. Un exemplu este Bucureștiului, unde se va plăti o taxă de aproximativ 2 euro pe noapte. În același timp, statul va taxa mai dur închirierile pe termen scurt, iar veniturile obținute din acest tip de activitate vor fi calculate pe baza unei cote forfetare de 30%. Vor crește și impozitele pe proprietățile folosite în scop turistic, iar proprietarii care dețin mai mult de șapte camere vor fi tratați fiscal ca persoane care desfășoară activități independente, cu obligații suplimentare față de cele de până acum.
Creșterea taxelor locale anunțată pentru perioada următoare ridică semne serioase de întrebare cu privire la viitorul turismului din România. Ne confruntăm cu investiții blocate și scăderea numărului de turiști străini, ajungând chiar la riscul creșterii prețurilor peste nivelul țărilor concurente. Efectele acestor măsuri vor avea un impact puternic la nivel economic pentru națiune, spun experții.
O piață tot mai puțin atractivă pentru investiții
Una dintre cele mai mari probleme ale turismului românesc este lipsa investițiilor noi. Piața este deja fragilă, iar creșterea taxelor locale accentuează acest blocaj. În condițiile în care țările vecine oferă facilități fiscale și, în unele cazuri, chiar rambursarea investițiilor, România riscă să piardă definitiv interesul investitorilor.
Mohammad Murad. Sursă foto: Arhivă
„Nu se mai fac investiții în turism pentru că nu mai există o piață. Dacă ne uităm la țările vecine care ne concurează situația este diferită. Chiar dacă ei au condiții mult mai bune decât noi, tot își permit să vină cu prețuri mai mici. Noi suntem pe ultimul loc în Europa pe sosiri de turiști străini. Ca urmare a noilor implementări, numărul turiștilor va continua să scadă și mai mult.
Dacă vorbim despre servicii, turism și altele, statul se bazează în mod normal pe taxele pe salarii, nu pe impozite locale. În Turcia și în Grecia, taxele locale sunt aproape zero și se duc până la rambursarea întregii investiții. Când acorzi importanță, atragi investitorii, când nu, ajungi să-i sperii. Nu poți să dublezi taxele de azi pe mâine fără să te gândești deloc la piață. Suntem într-o piață liberă, deschisă, europeană, nu ne putem face de cap singuri”, a precizat Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari investitori în turismul românesc. Acesta controlează lanțul Phoenicia Hotels, complexul Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din Olimp, și hotelurile Majestic (Mamaia, Olimp, Jupiter), Perla (Mamaia), Forum (Costinești) și Hotelul Lido din București.
Competitivitatea turismului românesc scade
Datele actuale arată o scădere de aproximativ 70% a investițiilor în turism față de anul trecut, fapt vizibil inclusiv prin numărul mult mai mic de autorizații de construcție eliberate. Lipsa de încredere într-un climat economic stabil determină amânarea sau blocarea proiectelor. Fără investiții în hoteluri și infrastructură, competitivitatea turismului românesc scade accelerat.
„Cea mai mare problemă a României la ora actuală este faptul că lumea nu mai are încredere în perspectivele pozitive. Există o frică generalizată și, ca urmare, toate investiții ori sunt amânate, ori, în cel mai bun caz, sunt blocate pe partea locală. Dacă ne uităm la situația din prezent, nu vom vedea prea multă agitație legată de investiții. Față de anul trecut, investițiile sunt cu 70% în scădere. Prin numărul mic de autorizații de construcție scoase se vede clar că situația este în cădere liberă. În România, nu mai este un climat favorabil pentru investiții. Rolul statului este să intervină, dar vorbim numai de controale, discuții legate de colectarea TVA-ului și alte taxe.
Este nevoie de altă abordare. În caz contrar, vom pierde mai mult teren. Singurul sector economic în care românii mai sunt prezenți în proporție de 90% sunt serviciile și turismul. Dacă și de aici obligăm oamenii să se retragă, situația nu va fi una bună. Ne vom baza doar pe filiale multinaționale care la primul mic cutremur vor închide și vor pleca”, spune Mohammad.
Tarife tot mai mari pentru turiști
Creșterea taxelor pune presiune directă pe costurile din turism. În prezent, aproximativ jumătate din veniturile generate de acest sector ajung deja la stat. Restul trebuie împărțit între salarii, furnizori și alte cheltuieli operaționale. În acest context, orice majorare fiscală se reflectă inevitabil în prețurile finale.
Impactul noilor taxe începe să se vadă încă din faza de rezervări. Dacă în anii anteriori, până la finalul lunii decembrie, se vindeau anticipat aproximativ 20-25% din capacitatea sezonului următor, în prezent acest procent s-a redus la jumătate. Această scădere indică un interes mult mai mic din partea turiștilor și anticipează un sezon estival slab, în special pe litoral. Pentru turistul român, efectele se vor traduce prin creșteri de preț și mai puține opțiuni accesibile, în condițiile în care statul nu vine cu măsuri compensatorii sau cu investiții care să aducă valoare adăugată turismului.
„Pe litoral, în general, până la 31 decembrie, între 20 și 25% din total vânzări sunt destinate sezonului următor. Astăzi, vorbim de o scădere la jumătate a procentelor. Acest lucru arată clar că avem o problemă. Suntem la jumătate față de anul trecut din punct de vedere al rezervărilor. Deci, este clar că în 2026 va fi un sezon foarte slab. Cresc taxele și, din păcate, statul nu vine cu nicio măsură care să aducă plus valoare. O economie funcționează dacă are cu ce, trebuie să vezi care sunt sistemele. Dacă doar pui taxe, nu rezolvi nimic. Noi nu suntem o țară care trăiește doar din taxe. Noi trebuie să producem mai mult ca să ne putem face mai bine treaba. Acum au început să vorbească despre redresarea economică, adică cu ce putem sprijini mediul de afaceri. În primă fază dai în cap antreprenorilor și după cauți soluții să tratezi problema?”, explică antreprenorul din turism.
Taxe mai mari, fără beneficii vizibile
O critică majoră adusă politicilor fiscale actuale este lipsa unei strategii clare privind utilizarea banilor colectați. Deși taxele locale ar trebui să se întoarcă în promovare, evenimente sau infrastructură, în multe cazuri impactul acestora în piață este aproape inexistent. Există exemple concrete de localități care au strâns milioane de euro din taxe turistice, fără ca aceste sume să se reflecte în dezvoltarea destinației sau în creșterea numărului de vizitatori.
„Eu aș plăti taxe chiar de 9 sau10 euro dacă este nevoie. Nu plătim noi, plătește turistul. Noi ne reglăm prețurile în așa fel încât să nu ne afecteze. Dar, vreau banii aceștia să întoarcă în ceva. Primăriile acum încasează pe an în jur de 30-40 de milioane de euro. Aș vrea să văd eu, ca hotelier, ca om de afaceri, ca președinte al Comisiei de Turism și Servicii din Parlament, unde se duc sumele. Să fiu invitat și să mi se explice ce proiecte se vor realiza cu banii respectivi. Pot să plătesc, dar vreau să îmi cresc veniturile, să cresc numărul de turiști, să văd că se realizează ceva cu banii colectați pe taxe. Dar, de cele mai multe ori, taxele respective nu au avut niciun impact în piață. Avem și un caz concret, Mangalia, unde au fost adunate taxe de peste 3 milioane de euro și nu s-a întâmplat nimic benefic”, explică Mohammad Murad.
Consultări de fațadă
Creșterea poverii fiscale riscă să afecteze puternic proprietarii de unități turistice. În lipsa unor măsuri de sprijin reale, o parte dintre aceștia ar putea fi împinși spre retragerea din piață sau spre desfășurarea activității „la negru”. În loc să fie stimulată conformarea fiscală, deciziile luate fără consultare reală cu mediul de afaceri pot avea un efect invers. Dialogul dintre autorități și antreprenori rămâne, în mare parte, la nivel declarativ. De multe ori, consultările se transformă în simple informări despre decizii deja luate. Acest lucru alimentează percepția conform căreia politicile fiscale sunt făcute fără o înțelegere reală a mediului economic.
„Aceste aspecte legate de consultarea mediului de afaceri sunt doar declarative. Ani de zile am fost președintele Patronatului de Turism și îmi plăceau foarte mult momentele în care ajungeam la Consiliul Consultativ. Erau discuții în care ne informau ce au făcut, nu ne întrebau nimic. Ne consultăm în legătură cu ce vom face sau ne informați cu privire la ce ați făcut deja? Problema vine din faptul că România este condusă de oameni care nu au făcut afaceri în viața lor”, adaugă antreprenorul.
Fără o schimbare de abordare, care să pună accent pe producție, investiții și predictibilitate, creșterea taxelor locale riscă să ducă nu la venituri mai mari la buget, ci la o scădere a turismului românesc și la pierderea competitivității pe piața europeană.
