În partea a III-a a interviului oferit ziarului Evenimentul Zilei, academicianul Victor Voicu a vorbit despre principala greșeală pe care a făcut-o Organizația Mondială a Sănătății în contextul pandemiei de coronavirus, despre consecințele bolii COVID-19 asupra sistemului nervos central și despre tratamentele care trebuie aplicate pacienților cu o imunitate mai scăzută. „Această boală are efecte care sunt de nedorit”, a atras atenția vicepreședintele Academiei Române.

Greșeala OMS în pandemia de coronavirus

Sabina Popescu: A greșit Organizația Mondială a Sănătății în această pandemie? Ce ar fi trebuit să facă diferit - dacă se pune o astfel de problemă?

Victor Voicu: În opinia mea, OMS trebuia să declanșeze alerta mai repede cu aproximativ o lună. OMS are specialiști, poate recurge la instituții de cercetare. Ideea de pandemie trebuia să fie declarată în mod oficial mai repede.

Sabina Popescu: Cum s-au descurcat autoritățile din România pe partea de comunicare în această pandemie? 

Victor Voicu: La nivel public, trebuie să fii foarte atent cum manipulezi informația și ce le spui oamenilor. Într-un grup de 100 de oameni, ai 100 de păreri. Informația trebuie să fie transmisă foarte clar și chiar repetată. Autoritățile din România nu s-au descurcat bine pe partea de comunicare. Trebuiau să folosească oameni de știință, de specialitate: medici infecționiști, epidemiologi. Niciun om nu știe totul, însă trebuie să ai consilier buni, care să te sprijine. La nivel de verigă de decizie este nevoie de foarte multă responsabilitate.

Consecințele COVID-19 asupra sistemului nervos central

Sabina Popescu: În volumele de cercetare la care ați lucrat, ați făcut referire și la consecințele bolii asupra sistemului nervos central. Despre ce fel de simptome vorbim? Sunt așa-numitele simptome long-covid periculoase? Reprezintă ele un motiv de îngrijorare?

Victor Voicu: Pierderea gustului și a mirosului pe mine personal mă deranjează foarte mult, la fel ca și oboseala fizică. Acestea sunt semne de agresiune virală la nivelul sistemului nervos central, ceea ce înseamnă că virusul SARS-COV-2 are impact asupra bulbului, asupra cunoașterii, asupra memoriei (!), tonusului psihic. Această boală are efecte care sunt de nedorit. 

Faptul că pierderea gustului și mirosului sunt printre primele simptome care apar - și pot să nu fie însoțite de altele - este un semnal foarte interesant. Înseamnă că, de fapt, virusul ajunge pe căile nervoase ale mirosului la etmoid și apoi începe să se împrăștie în creier. 

Pierderea memoriei și sechelele post-covid

Poate fi afectată și memoria de scurtă durată, adică uiți ce ai făcut acum cinci minute. Memoria de scurtă durată este cea care ne conduce activitățile zilnice, care conturează stilul de viață și activitatea curentă. Nu e un subiect de glumă, fiindcă aceste simptome îngreunează mult viața individului.

De aceea, această boală este perfidă, e „fățarnică”, adică se adaptează, își schimbă virulența, crește contagiozitatea, atacă organe - plămânul, inima, vasele de sânge, deci inclusiv sistemul nervos central, rinichi, ficat, musculatură. În momentul în care virusul atacă tot sistemul vascular, pericolul planează asupra întregului sistem al organismului. Este un motiv de mare îngrijorare.

Legat de simptomele long-covid, acestea sunt sechele. La unii sunt foarte accentuate și se manifestă pe durata a luni de zile. Nu știi când îți revii. Simptomele long-covid pot agrava și hipertensiunile, insuficiența cardiacă, diabetul etc. Nu este de neglijat ce se întâmplă din punct de vedere cronic asupra organelor și a sistemelor. Din acest motiv au fost semnalate aceste simptome, ca lumea să înțeleagă că va scăpa de boală, dar asta nu înseamnă că te-ai vindecat.

Victor Voicu, despre pacienții vulnerabili: „Nu se întrerupe terapia”

Sabina Popescu: Ce ar trebui să facă pacienții care prezintă alte comorbidități în cazul în care se infectează cu SARS-COV-2? Ce se întâmplă cu tratamentul acestora - trebuie continuat sau produce anumite efecte nedorite în asocierea cu boala COVID-19? S-a mai pus în discuție și administrarea preventivă a anticorpilor monoclonali pacienților vulnerabili, înainte de vaccinare. 

Victor Voicu: Anticorpii monoclonali, după părerea mea, ies din discuție. Ar fi nevoie de sute de mii de doze - cel puțin! Pacienții vulnerabili trebuie să se trateze. Am studiat foarte atent medicația antihipertensivă în contextul îmbolnăvirii de COVID-19. Discuția științifică e complicată. Pe scurt, trebuie păstrată terapia. Nu se întrerupe, pentru că pacientului îi faci mult mai mult rău întrerupând terapia decât menținând-o. Respectarea medicamentației nu favorizează în niciun fel agresivitatea virusului. Se spune că ar crește sinteza enzimei receptor, însă nu se pune problema de o legare a virusului de enzima de conversie 2 mai mare.

„Ne străduim să fim, în ultima sută de ani, ultimii din Europa”

Sabina Popescu: Un expert în probleme de securitate națională SUA, fost ofițer al armatei americane, a transmis public că SUA, Rusia și China ar trebui să semneze un acord de împărțire a sferelor de influență, similar celor la care au ajuns țările „marii trilaterale” de la Potsdam și Yalta. SUA ar trebui să recurgă la conceptul „reținerii strategice”, uitând de posibilitatea hegemoniei mondiale astfel încât să fie împiedicată apariția unor noi lideri regionali în Asia de Nord-Est și în Europa. Poziția expertului vine în contextul actual, al pandemiei. În opinia dvs, contribuie această boală la procesul globalizării? Unde s-ar afla România într-o astfel de ecuație?

Victor Voicu: Nu sunt strateg mondial, însă în crize, unii câștigă, alții pierd. Evident, și la nivel global, avem cele trei mari puteri. Noi facem parte din NATO și UE, un aspect extrem de important. România trebuie să fie mai atentă la cum se dezvoltă. Trebuie să fim atenți la cine ne conduce la nivel național, să avem oameni care să se dedice, competenți, performanți, care își iubesc poporul și nația și care vor să dezvolte țara.

Nici banii de la UE nu îi primim fără proiecte viabile. Deci, trebuie să ne dezvoltăm țara, să ne menținem poziția, pentru că am luptat pentru NATO și UE, trebuie să valorificăm aceste aspecte. Sigur este că această pandemie i-a îngenuncheat pe toți. Niciunul nu poate să spună că „zburdă” din cauza acestei pandemii, însă s-ar putea să se schimbe niște raporturi de forțe. Globalizare - ce înseamnă? Dispariția națiunilor? Nicio țară europeană nu dorește ca entitatea lor națională să dispară. 

Sabina Popescu: Există, însă, forțe politice care pun crizele actuale, despre care se susține că au fost generate de pandemie, pe seama unor mișcări de abolire a tradiției, de dominare a statelor care luptă pentru păstrarea varietății limbilor și obiceiurilor, pentru suveranitate sau pentru autonomie în cadrul formațiunilor internaționale existente etc. Este România subjugată din acest punct de vedere, în prezent?

Victor Voicu: Majoritatea statelor luptă pentru autonomie, păstrarea limbii, a valorilor, pentru apărarea familiei. 

Sabina Popescu: Totuși, statele dezvoltate se afirmă în fața celor mai mici.

Victor Voicu: Aici este problema. Noi ne străduim, împreună cu Bulgaria, să fim în ultima sută de ani ultimii din Europa. Când suntem noi ultimii, când sunt bulgarii. Păi dacă ne străduim să fim ultimii, ce pretenții să avem? Ne împrumutăm, facem datorii pe următorii 50 de ani… Aici vine în discuție înțelepciunea cu care conduci un popor. Cum se face că ne chinuim să fim ultimii din Europa? Ce destin avem noi? Avem resurse, avem pământ, avem oameni inteligenți, avem de toate. Ne trebuie educație, lideri și valori. Trebuie să ne respectăm și să dezvoltăm țara. 

Elveția cere ajutorul Academiei Române în pandemia de COVID-19. Acad. Victor Voicu: „Iată de ce acest virus este atât de agresiv” (I)

Acad. Victor Voicu: De ce vaccinații transmit mai departe virusul. Carantina este o soluție. „Sunt îngrijorat de soarta României” (II)