Exclusiv. Dracula couture sau când legenda devine accesoriu de 3.000 de euro. Raluca Constantin: „Dacă nu ne spunem noi povestea, o va spune altcineva”

De la ii reinterpretate pe podiumurile pariziene până la genți de lux inspirate din mitologia lui Dracula, cultura românească revine constant în radarul marilor case de modă.

Cazul recent al unei colecții lansate de Dior, în care imaginarul literar, inclusiv universul gotic asociat personajului Dracula, este transformat în accesoriu premium, readuce în discuție o temă sensibilă: unde se termină inspirația și unde începe aproprierea culturală?

Raluca Constantin, creatoare de modă și fondatoarea brandului Ravelle, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei despre estetică, identitate, capital simbolic și vulnerabilitatea culturală a României într-o industrie globală care trăiește din poveste.

Cum se dezvoltă fascinația paradoxului românesc

Pentru Raluca Constantin, atracția recurentă a marilor case pentru cultura românească nu este întâmplătoare. România oferă un amestec rar de contraste, un teritoriu estetic fertil pentru o industrie care caută permanent noutatea cu rădăcini.

Ce să faci dacă ai nevoie de dezlegare de vrăji. Ce spune părintele Calistrat

Grindeanu a anunțat schimbări de strategie la PSD. „E evident că aşa cum suntem acum lucrurile nu mai pot continua”

„Cred că România are o estetică paradoxală care fascinează: este în același timp delicată și întunecată, rurală și mistică, sobră și ornamentală. Portul tradițional românesc are o încărcătură simbolică complexă și o forță vizuală extraordinară. Avem geometrie, simbol, culoare, structură, toate extrem de contemporane dacă sunt reinterpretate inteligent”, explică designerul.

Această combinație de rigoare geometrică și ornamentică ritualică face ca motivele românești să fie ușor de tradus în limbaj contemporan. Într-o industrie care își revendică constant dialogul cu arta și patrimoniul, estetica tradițională românească oferă atât structură, cât și poveste.

Raluca Constantin (sursă foto: Facebook)

„În același timp, există această aură de mister asociată cu Estul Europei, cu Transilvania, cu mitologia noastră. Pentru o casă mare de modă, care trăiește din poveste, România oferă exact asta: o estetică puternică și un imaginar bogat, încă insuficient exploatat la noi în țară dar și direct pe scena globală”, a mai spus Raluca Constantin.

Dracula, cum a ajuns de la literatură la capital de brand

Puține personaje au avut forța de a traversa secolele și industriile precum Dracula. Creat de Bram Stoker și inspirat de figura istorică a lui Vlad Țepeș, personajul a depășit demult granițele literaturii. A devenit un simbol global, recognoscibil instantaneu.

Pentru Raluca Constantin, succesul comercial al acestui imaginar ține de universalitatea temelor pe care le activează. „Tot ce înseamnă poveste atrage și poate fi transformat într-un brand, în produse, în imagine și, evident, în valoare materială. Eu cred că personajul Dracula funcționează, încă, după atât de mult timp în care a fost «exploatat» în diverse moduri, tocmai pentru că e o poveste care îmbină erotismul, puterea, nemurirea și întunericul”, explică ea în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei.

Moda, spune ea, „iubește dramatismul, iubește tensiunea dintre lumină și umbră, iubește contrastele”. Estetica gotică, teatrală, aproape decadentă, se potrivește natural cu universul luxury, unde produsul nu este doar obiect, ci experiență simbolică.

„Este recognoscibil instantaneu, iar asta înseamnă capital de brand. În plus, are acea estetică gotică, teatrală, care se potrivește perfect cu universul luxury. Dar dincolo de comercial, cred că ceea ce vinde cu adevărat este ideea de mister est-european, acel «necunoscut sofisticat» care atrage Occidentul de zeci de ani”, a mai specificat antreprenoarea.

În acest context, nu e surprinzător că marile case revin ciclic la acest filon estic. Povestea devine valoare, iar valoarea se traduce în prețuri de mii de euro pentru un accesoriu care promite mai mult decât utilitate: promite apartenență la un imaginar.

Geanta Dracula, semnată de Dior (sursă foto: Instagram)

Inspirație sau apropriere? Care este explicația Ralucăi Constantin

Discuția devine însă tensionată atunci când inspirația se apropie prea mult de reproducere fidelă. România a mai trecut prin astfel de episoade. În 2017, Dior a lansat o colecție care includea piese aproape identice cu vestele tradiționale din Bihor, fără o recunoaștere explicită a sursei. În 2024, Louis Vuitton a prezentat o colecție resort inspirată din portul tradițional din Mărginimea Sibiului.

Pentru Raluca Constantin, „granița este foarte clară și constă, fără doar și poate, în recunoaștere și dialog. Inspirația este legitimă. Moda a funcționat mereu prin influențe și reinterpretări. Problema apare atunci când un element cultural este preluat aproape identic, fără contextualizare și fără menționarea sursei”.

Ea subliniază și dezechilibrul de putere și spune că acesta apare „mai ales când inspirația provine dintr-o cultură care nu are aceeași putere economică sau de reprezentare. Aici este problema noastră ca țară și națiune. Nu avem sisteme și legi clare care să ne protejeze patrimoniul și moștenirea culturală”.

În opinia sa, diferența dintre schimb cultural și apropriere stă în transparență și colaborare. „Dacă iei un motiv tradițional românesc, îl reinterpretezi și spui explicit de unde vine inspirația, ba chiar creezi o colaborare, atunci este un schimb cultural. Dacă îl preiei și îl prezinți ca fiind doar parte din «viziunea ta», devine problematic”, a mai declarat Raluca Constantin.

De la reacție emoțională la strategie

Dincolo de indignarea publică, Raluca Constantin crede că România are nevoie de o abordare strategică, nu doar reacții punctuale. „Problema noastră nu este lipsa de valoare, ci lipsa de structură și poziționare strategică”, a adăugat ea.

Designerul atrage atenția asupra vulnerabilității simbolurilor naționale într-un context globalizat. În opinia sa, „nu avem organisme care să se ocupe de patrimoniul și cultura națională și nici legi clare care să reglementeze situații de acest gen în favoarea noastră. România este foarte vulnerabilă și chiar expusă, în acest moment, când vine vorba de simbolurile naționale”.

Soluțiile propuse țin de profesionalizare și vizibilitate internațională. Documentarea riguroasă a patrimoniului, arhivarea profesionistă și crearea unor platforme de dialog ar putea transforma inspirația unilaterală într-o colaborare reală.

„Prezența constantă a creatorilor români în piețele externe, cu colecții inspirate cât mai mult din elementele identitare românești, ar reprezenta tăierea aripilor marilor case de modă în copierea și însușirea elementelor noastre tradiționale”, a subliniat fondatoarea brandului Ravelle.

În loc de reacție emoțională, ea propune negociere și asumare. „Dacă un brand mare se inspiră, răspunsul nu ar trebui să fie doar critic, ci și o oportunitate de colaborare sau negociere. Cred că trebuie să fim mai fermi și mai hotărâți în a lua măsuri. Dar nu o putem face singuri dacă nu avem reglementări legislative în acest sens”, este ea de părere.

Identitatea, ca monedă de schimb

Într-o industrie în care globalizarea tinde să uniformizeze estetici și siluete, identitatea devine diferențiator strategic. „În contextul globalizării, identitatea devine monedă de schimb. Dacă nu ne spunem noi povestea, o va spune altcineva în locul nostru. Iar când povestea nu este spusă de tine, pierzi controlul asupra sensului ei”, a spus Raluca Constantin pentru Evenimentul Zilei.

În 2017, Dior a lansat o colecție care includea piese aproape identice cu vestele tradiționale din Bihor. (sursă foto: Libertatea)

Pentru designer, patrimoniul nu este un simplu decor. Pentru ea, patrimoniul se „este un limbaj național vizual care vorbește despre cine suntem, despre origini, tradiție, rădăcini. Iar protejarea lui nu înseamnă izolare, ci asumare”.

Miza nu este doar simbolică, ci și economică. O strategie coerentă de promovare și protejare a patrimoniului ar putea aduce „un capital de țară imens”. Într-o lume în care storytelling-ul valorează miliarde, România deține un rezervor narativ încă insuficient valorificat intern.

„Cred că viitorul modei românești nu stă în a copia Occidentul, ci în a avea curajul să își rafineze și să își poziționeze propria estetică la nivel internațional. Am văzut deja că această estetică este una de interes global, care are puterea de a ajunge un trend. Așadar, de ce să nu fim noi cei care să seteze următoarele trenduri?”, a conchis Raluca Constantin.